Cum siderurgia salvează România Mineritul neferos: Fata Morgana guvernanţilor români!

Nicolae TEREMTUŞ
 
În ultimii ani, fiecare ministru ce s-a perindat pe la Economie a aflat că am avut un minerit neferos ce producea aur, argint, cupru, plumb şi altele. De asemenea, se vorbea de reluarea activităţii ce va aduce multe miliarde de euro în visteria ţării şi a celor care s-ar apuca din nou de minerit. Toate aceste poveşti nemuritoare au apărut după anul 2007, cel în care România a închis mineritul neferos. După cum GAZETA de Maramureş a scris de nenumărate ori, ţările din jurul României, din Europa, au redus din capacităţile productive, dar nu au închis de tot aşa cum s-a făcut la noi. A fost o decizie politică românească. Europa nu a cerut închi­derea mineritului, a cerut reducerea, eliminarea subvenţiilor. Dar aceasta este o altă poveste. Revenind la Bădălău, vă prezentăm discursul acestuia apărut în presa centrală.

„Societăţile Cuprumin şi Moldomin sunt priorităţi pentru Ministerul Eco­no­miei, acestea reprezentând 92% din producţia de cupru a ţării, locul trei în Europa ca şi resursă, iar foarte mulţi au avut interes să le blocheze. Vreau să vorbesc despre patru proiecte pe care le am, sper ca două să mi le accepte, nu trebuie bugetate. Priorităţi: Cuprumin, Moldomin. Amândouă re­prezintă 92% din producţia de cupru, undeva pe locul 3 în Europa ca şi resursă. Extrem de interesante şi de ofertante. Foarte mulţi au avut interes să le blocheze. Discut cu echipa mea la minister, am informat-o şi pe doamna premier şi în mare parte este de acord cu mine. O curăţ, o aşez şi o aşez pe piaţă. Şi ai investitori. În momentul acesta la Cuprumin există un contractat unde fărâmiţează piatra aia şi îl exportă. Nu vreau să mai exportăm materie brută. Şi îl aşez frumos şi să prelucrăm. (...) Dar îmi trebuie siderurgie. Vreau să vă spun că vor să vină oamenii serioşi. Dar să discutam serios, să le dau un lucru stabil şi eu vin cu mina, cariera, cu zăcământul, el vine cu partea cealaltă. Facem o asociere şi producem (...) 35 de mi­lioane investiţie, aproximativ 1 mili­ard de euro profit în trei ani, în Mol­domin. Cuprumin a funcţionat, Moldomin a fost blocată. Şi am întrebat: de ce aţi blocat? Lichidatorul, o poveste destul de dubioasă, destul de complicată, pe nişte sume infime. Aceasta este rezerva ţării, este strategică. Nu putem să o dăm, să vină doi cu roaba (...) Avem aurul de sub el, avem zincul, plumbul, avem materialele rare. România este extrem de bogată. Ideea este cum le gestionăm şi cum le aşezăm. Vrem valoare adău­gată la fiecare. Este ok, câştigăm. Vrem să dăm ceea ce dăm acum, dar în can­titate puţină, resursă puţină, ne­prelucrată, nu câştigăm. Supravieţuim.
Mai am Remin Baia Mare, trei peri­metre la care am licenţa, studii de fe­zabilitate, aur, argint, plumb etc. Acelaşi lucru: investiţie minimă, peste un miliard jumătate. Hunedoara: trei iazuri de steril, pentru că n-am avut tehnologie, în momentul acesta avem, la Valea, la Rovina, la Ribiţa. Am evaluările pe fiecare: 32 de milioane investite, 500 de milioane profit”, a spus ministrul Bădălău.

În ceea ce priveşte Roşia Montana, şeful de la Economie a subliniat că „este un subiect mult mai complicat”. „Acolo probabil sunt alte interese. Contractul este la mine. O să mă uit pe el... Acum este foarte greu, fiind la o Curte de Arbitraj”, a spus ministrul.

Aceste comentarii ale ministrului au fost preluate de presa bucureşteană şi s-au rostogolit în teritoriu producând mici valuri, pe ici-colo. La prima citire nu poţi decât să tresari gândindu-te că, uite, vor începe să lucreze din nou la Remin, de exemplu.
La citirea mai atentă îţi dai seama că Bădălău este în afară de mineritul ne­fe­ros, de minerit în general. Probabil nu ştie că avem metale feroase şi neferoase, iar cele la care face referire fac parte din categoria neferoaselor.

Spune ministrul că va relansa activitatea la Cuprumin şi Moldomin pentru că avem cupru, a treia rezervă eu­ropeană. În acest scop, ministrul vor­beşte de asocieri cu unii care au bani şi care vor construi „siderurgia” necesară pentru prelucrarea minereurilor scoase din subsolul românesc. Minunat, doar că siderurgia este folosită la prelucrarea minereurilor feroase. Ceea ce nu e cazul nostru. O greşeală gravă ce ne arată că Bădălău nu are habar de ce vorbeşte şi repetă teorii ale unora sau altora. Credem că este inutil să îi transmitem ministrului că în Baia Mare a existat un combinat metalurgic nefe­ros ce prelucra materia primă neferoasă şi scoteam aur, argint, plumb, cupru, zinc… Vânzarea Combinatului Phoe­nix, ulterior Cuprom, a fost tot o de­cizie politică greşită din care am pierdut noi, ca ţară, ca popor. Cei care au devalizat combinatul, Horia Simu, de exemplu, o duc bine chiar dacă temporar au probleme cu justiţia.

Tot Bădălău vorbeşte de materiale rare, de fapt ar fi trebuit să spună me­tale rare. De exemplu: molibden, ni­chel, vanadiu, crom, cobalt, wolfram. Multe dintre aceste metale rare se re­găsesc şi în perimetrele maramu­reşene.
Pe de altă parte, ministrul Bădălău nu a spus nimic de Legea Minelor. Noua Lege a Minelor la care se lucrează de mulţi ani şi nu se mai termină. Având în vedere că închiderea mineritului ne­feros s-a făcut prin lege, redeschiderea trebuie să aibă loc prin legea minelor de care se tot pomeneşte de mai mulţi ani. În concluzie, pentru a fi credibil, Bădălău ar fi trebuit să vină cu noua Lege a Minelor ca proiect imediat şi sigur. După aceea să vorbim de investitori ce vor veni cu „siderurgia” necesară pentru a aduce plus valoare unei activităţi economice miniere.
Şi cum suntem în zi de graţie îi mai transmitem lui Bădălău că activitatea mi­nieră neferoasă se află la baza activităţii industriale. Fără minerit neferos nu poţi dezvolta industrie prelucrătoare şi aşa mai departe. După redeschiderea mineritului neferos se pot revitaliza, pe orizontală, multe industrii care au murit, sunt muribunde sau care trăiesc cu materie primă adusă din import!