Cum s-a mascat jaful din pădurile Maramureşului

Un raport al Curţii de Conturi dat publicităţii săptămâna trecută arată modul în care se jonglează cu „aurul verde al ţării” şi modul în care sunt acoperite jafurile. 

În „Raportul de audit al performanţei modului de administrare a fondului forestier naţional în perioada 2010 – 2013” elaborat de Curtea de Conturi se arată că, „după o intensificare a controlului în anul 2013, s-a constatat că volumul tăierilor ilegale constatate a fost de trei ori mai mare decât în anul anterior”.

Numai că nu şi numărul dosarelor penale, pentru că furturile sunt „muşamalizate.

Una dintre metodele de mascare a tăierilor ilegale este cea a recoltării prin produse accidentale I. Arboretele sunt declarate ca fiind afectate de factori biotici şi abiotici dăunători fără a se întocmi documentaţiile aferente sau fără a le supune aprobărilor de derogare, aşa cum prevede legea. Din datele furnizate de autoritatea centrală care răspunde de silvicultură, rezultă că în anii 2012 şi 2013 s-a recoltat un volum de 2,8 mil. mc respectiv 3, 6 mil. mc accidentale I, din care au existat derogări pentru 211.000 mc, respectiv 62.000 mc, ceea ce reprezintă 4,2% din volumul total accidentale I recoltat”, se arată în raport

O altă metodă este cea a retrocedărilor. Samsarii pădurilor au făcut ca mari suprafeţe de pădure să fie retrocedate ilegal. Mandatarii cumpărau terenuri forestiere sau masa lemnoasă de pe acestea în baza unor contracte neîncheiate în formă autentică. După exploatarea şi comercializarea masei lemnoase, aceste contracte nu se mai finalizau, proprietarii rămânând în posesia unor terenuri pe care sunt obligaţi să le împădurească.

Un alt exemplu tipic, dat de raport, este cel din Maramureş: „ITRSV Cluj a efectuat la finele anului 2012 un control complex asupra contractelor de prestări silvice încheiate de persoane fizice sau asociaţii ale acestora cu Ocolul silvic Alpina Borşa RA al Primăriei Borşa şi Ocolul Silvic Composesoral Vişeu al Asociaţiei composesorale Vişeul de Sus – Vişeul de Mijlloc.

Acest control pune în evidenţă un mecanism tipic al tăierilor ilegale de arbori în care sunt implicaţi aşa-zis întreprinzători, inspectorate silvice, ocoale silvice, comercianţi de lemne firme care au autorizaţie de a întocmi amenajamente silvice etc. Aceste lanţuri se creează pentru a da aparenţa de legalitate exploatării şi comercializării masei lemnoase într-un timp scurt şi în urma căreia mari suprafeţe de pădure sunt tăiate ras şi apoi abandonate.

Lanţul începe cu aşa-numiţii întreprinzători (samsari ai lemnului) similari mandatarilor sau cumpărătorilor de drepturi litigioase, care în complicitate cu instituţiile statului au făcut ca mari suprafeţe de pădure să fie retrocedate ilegal.

Profitând de interesul noilor proprietari de păduri (în special persoane fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate) de a obţine venituri imediate din exploatarea masei lemnoase, aceşti întreprinzători obţin mandate de reprezentare de la proprietari, în baza cărora tranzacţionează terenuri forestiere sau masă lemnoasă de pe acestea şi întocmesc acte juridice opozabile autorităţilor. De cele mai multe ori, aceştia „cumpără” în nume propriu sau al firmelor pe care le administrează terenuri forestiere sau masa lemnoasă de pe acestea, contractele sau antecontractele de vânzare-cumpărare fiind, în majoritatea cazurilor, neîncheiate în formă autentică. După exploatarea şi comercializarea masei lemnoase, aceste contracte nu se mai finalizează. Ca urmare, proprietarii de păduri rămân proprietari pe terenuri forestiere golite de masă lemnoasă, fără fond de conservare şi regenerare a pădurilor, dar cu obligaţia de a le împăduri.

Întrucât Codul silvic prevede că la baza gospodăririi durabile a pădurilor stă amenajamentul silvic, „întreprinzătorul”, în calitatea sa de mandatar sau conducător al asociaţiei de proprietari, trebuie să angajeze o firmă acreditată care să întocmească un amenajament silvic.

Condiţia de angajare a acestei firme este simplă: proiectantul trebuie să găsească soluţii, în limite legale, pentru exploatarea cât mai rapidă a unui volum de masă lemnoasă cât mai mare.

Procedura de amenajare a fost parcursă fictiv, fără efectuarea verificărilor prevăzute de norme (în special a lucrărilor de teren care sunt esenţiale în elaborarea amenajamentelor). Niciunul dintre aceste amenajamente nu a fost transmis spre aprobare autorităţii centrale, ele rămânând simple proiecte tehnice, care îşi încetează valabilitatea după un an de la data verificării şi aprobării lucrărilor de teren.

Aşa-zisele amenajamente silvice întocmite cu încălcarea Normelor tehnice de amenajare a pădurilor şi neaprobate conform dispoziţiilor legale au schimbat zonarea funcţională cu scopul vădit de a se crea posibilităţi de recoltare mari.

Astfel, suprafeţe de fond forestier situate în unităţi amenajistice încadrate în vechile amenajamente încă în vigoare în grupa I funcţională, cu subgrupe care sunt prevăzute doar cu tăieri de igienă sunt încadrate de noile amenajamente tot în grupa I funcţională, dar în subgrupe care să permită aplicarea de tratamente intensive, extragerea de volume mari. S-a creat, astfel, posibilitatea includerii acestora în planul decenal de recoltare a produselor principale, prevăzându-se a se aplica tăieri rase, pentru care nu mai este obligatorie verificarea de către ITRSV a actelor de punere în valoare, acestea intrând în competenţa şefului de ocol silvic.

Ocoalele silvice, în baza amenajamentelor, sub controlul ITRSV, pot autoriza recoltările şi pune în valoare masa lemnoasă.

În aceste condiţii pentru a se crea aparenţa legalităţii cu privire la provenienţa masei lemnoase, aşa numiţii întreprinzători care au amenajamente silvice întocmite după cum s-a arătat, trebuie să găsească ocoale silvice dispuse „să le aplice” şi cu care să încheie contracte de prestări servicii silvice”.

Constatările ITRSV Cluj arată că la capătul lanţului descris mai sus apar şi efectele: 67.488 mc de masă lemnoasă tăiată ilegal, 17.818.751 lei pagube, mari suprafeţe de teren golite complet de vegetaţie forestieră şi fără administrare silvică, într-un cuvânt abandonate. Cantitatea de 67.488 mc masă lemnoasă tăiată ilegal a fost introdusă în circuitul economic prin procedeele arătate, ca având provenienţă legală.

Prin urmare, în toate raportările privind recoltarea masei lemnoase, această cantitate a fost raportată la tăieri legale.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi evidenţiază „un aspect deosebit de important, referitor la restrângerea fenomenului tăierilor ilegale de arbori”, care îl constituie finalitatea controlului care intră în competenţele Parchetelor şi instanţelor de judecată.

Pentru că la nivelul autorităţii centrale care răspunde de silvicultură nu există o evidenţă a modului în care sunt soluţionate de către Parchete şi instanţe dosarele cu privire la săvârşirea unor infracţiuni silvice, Curtea de Conturi citează un studiu efectuat de Fundaţia Terra Mileniul III ECOPOLIS.

Din acest studiu rezultă că în 60% din dosarele constituite în urma a 7.168 de sesizări ale organelor de control silvic, Parchetele de pe lângă instanţe au dat soluţii de neîncepere a urmăririi penale, iar în alte 27% din dosare s-au pronunţat soluţii de netrimitere în judecată.

În cele 723 de dosare pentru care s-au întocmit rechizitorii de trimitere în judecată, instanţele au pronunţat hotărâri de condamnare pentru 844 de persoane din care, 594 de persoane (71%) au primit condamnări cu suspendare şi 216 persoane (25%) hotărâri de condamnare la plata unor amenzi penale.