Copii înghesuiţi ca vitele ca să înveţe carte

„Îţi mulţumim, Partid Iubit,

Că-n microbuze ne-ai înghesuit.

Şi ne-ai călit şi ne-ai călit…”

În anul Domnului 2014, 1.000 de copiii din Repedea învaţă în condiţii demne de Evul Mediu. Din cauză că vechea şcoală stătea să se prăvălească peste copii, iar Guvernul n-a binevoit să aloce bani pentru o şcoală nouă, copiii învaţă într-o şcoală fără apă, alţii în fostele case de sinistraţi. Mai mult, zilnic, microbuzele fac patru curse pe zi, prima la 5.30 dimineaţa. Iar într-un microbuz cu 15 locuri sunt înghesuiţi 50 de elevi!

Unii se lăfăie în şcoli supradimensionate faţă de numărul de elevi, alţii n-au unde învăţa carte. Aceeaşi Românie, acelaşi Guvern care se bate cu cărămida-n piept că pune accent pe educaţie, măsuri şi planuri diferite.

În anul Domnului 2014, când România împlineşte 7 ani de când a dobândit statutul de membră a UE, 1000 de elevi din comuna Repedea învaţă în condiţii demne de Evul Mediu.

Situaţia, care a fost semnalată la toate nivelele, până la Guvern, ar face orice ministru european să-şi dea demisia. Sau măcar să plece privirea, ruşinat de propria-i neputinţă şi incompetenţă. În România, nu se întâmplă aşa. Doi miniştri le răspund copiilor care învaţă în case de sinistraţi şi care se trezesc la 4 dimineaţa să facă naveta câte 50 într-un microbuz de 15 locuri că nu e treaba lor. De ce ar conta 1.000 de copiii, aflaţi la 600 de km de capitală?  

Comuna Repedea ar putea bate recordul la densitatea de copii pe metru pătrat. Oricât de ironic şi dur ar suna, realitatea e mult mai ironică şi mai dură. Într-o singură şcoală sunt înghesuiţi 900 de şcolari şi 100 de preşcolari.

Totul a început în 2012, când, din cauza stării avansate de degradare şi a pericolului de prăbuşire, clădirea în care îşi desfăşura activitatea Şcoala Gimnazială nr. 2 s-a închis. Cei 190 de elevi au fost mutaţi la Liceul Tehnologic Repedea pentru a-şi putea continua cursurile. Numai că „provizoriul” s-a transformat în permanent. Iar în noua clădire condiţiile sunt departe de a fi optime.

Din cauza nefinalizării lucrărilor la reţeaua de alimentare cu apă în comună, pentru care ar fi nevoie de 480.000 de lei, cei 1000 de copiii învaţă într-o clădire fără apă. Mai mult, pentru a rezolva parţial problema spaţiului, primăria a construit o clădire cu 4 săli de clase în cadrul Liceului, pe principiul „insuficient, dar bun şi atât”. Numai că nu a primit sprijin de la Guvern pentru plata lucrărilor. Aşa că a rămas cu o datorie de 360.000 lei. Deci, în aceste condiţii, nici vorbă să se încumete să mai ridice o şcoală în viitor. Şi, loviţi de lipsa de bani a primăriei şi dezinteresul guvernanţilor, copiii fac naveta ca la mină: la 5,30 dimineaţa, în 4 schimburi, câte 50 într-un microbuz de 15 locuri. Pentru transportul elevilor, primăria Repedea dispune doar de două microbuze 15 plus 1 locuri, unul al primăriei, unul primit prin transfer de la Ieud. În total, cu cele două microbuze, trebuie transportaţi 50 de copii. Asta înseamnă 4 curse în fiecare dimineaţă şi la prânz, câte 30 de km. Pentru a asigura începerea cursurilor la ora 8, microbuzele pornesc la 5.30! Evident că şcoala are nevoie cel puţin de încă un microbuz. Deh, un moft în viziunea guvernanţilor.

Problema din Repedea a fost semnalată Ministerului Educaţiei şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Evident, degeaba. Ministerul Educaţiei îi „încălzeşte” pe elevi cu un lung eseu în care aruncă măgăreaţa în curtea primăriei Repedea, arătând că, încă din anul 2000, autorităţile locale sunt administratorii clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ. Şi, culmea tupeului, ministerul arată că: „înainte de începerea anului şcolar, autorităţile locale au obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru ca activitatea instructiv-educativă să se desfăşoare în bune condiţii, prin reparaţii şi reabilitări ale imobilelor, verificarea şi executarea lucrărilor la instalaţiile de încălzire, sanitare şi electrice”.

Mai mult, pentru a arăta mărinimia guvernanţilor, ministrul explică faptul că, pentru a veni în sprijinul primăriilor, s-au alocat fonduri „în limita plafoanelor bugetare”. Anii trecuţi, acum nu mai sunt fonduri. Că deh, e criză. Şi microbuze s-au cumpărat. Tot anii trecuţi. Acum nu prea sunt bani şi sunt peste 1000 de cereri în acest sens. Deci una în plus, ce mai contează, nu?

Răspunsul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice e şi mai plin de forme fără fond: o enumerare de articole de lege printre care se citeşte că nu se poate: „în cadrul acestui program (PNDL) au fost preluate obiectivele de investiţii implementate în anii anteriori în cadrul altor programe naţionale care vizau dezvoltarea infrastructurii locale: sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri comunale şi drumuri judeţene. În ceea ce priveşte obiectivele de investiţii care vizează unităţile de învăţământ preuniversitar, vom avea în vedere la fundamentarea bugetului de stat pe anul 2014 şi acest tip de investiţii, urmând ca includerea la finanţare a obiectivelor să se facă în limita bugetului aprobat pentru program”.

Evident, ministrul nu explică de ce, dacă s-au dat bani pentru alimentările cu apă, comuna Repedea nu a primit nimic. Oricum, şi ministerul se spală pe mâini, arătând că banii se dau în funcţie de propunerile Consiliului Judeţean. Aşa că cererea primăriei a fost trimisă la Consiliul Judeţean Maramureş care trebuie s-o trimită înapoi la Minister! Operativ, nu?

Primarul din Repedea, Pavel Ţiudic, e disperat şi nu vede nicio îmbunătăţire a situaţiei în viitor: „La ora 5 dimineaţă, copiii trebuie să coboare 4 kilometri pe jos pentru a ajunge la şcoală. Avem 200 de copii în această situaţie. Din păcate, de doi ani de zile este aceeaşi treabă, nu s-a schimbat cu nimic. După ce aceşti copii vin pe jos 4 kilometri, îi urcăm în microbuz, unde stau înghesuiţi, că în loc de 16, băgăm în microbuz 50 de copii. Ăsta e adevărul! Cei care au fost la putere în ultima vreme ne-au tot promis că se rezolvă, dar m-au minţit! Au minţit în frunte cu fostul ministru Liviu Pop şi cu deputatul Vasile Berci! Mi-au promis, iar acum nu ştiu ce să mai zic. S-a ajuns în această situaţie pentru că la şcoala veche ne-a căzut podul de două ori. Noroc că nu au fost copii în clădire când s-a întâmplat asta. Am tot făcut adrese la ministere încă de pe vremea PD-L. Apoi au venit ai noştri la putere în 2012 şi am făcut adrese la Inspectoratul Şcolar şi la Prefectură. Am spus că eu nu mai răspund de securitatea copiilor în anul şcolar 2012 – 2013. Nu mi-am mai putut asuma riscul.

A venit doamna inspector Ana Moldovan şi a văzut, a spus că        într-adevăr cade tavanul, „dar găsim o soluţie”. Aşa că am găsit eu soluţia pe termen scurt, pentru un an, un an şi jumătate, m-am gândit. Am decis să îi mutăm la cealaltă şcoală din Repedea, să îi luăm cu microbuzul şi să facem un efort pentru a fi în siguranţă. Pe lângă şcoala existentă, am făcut clase în două case pe care le-am ridicat pentru sinistraţi. Pe restul i-am băgat în şcoală, iar cursurile sunt şi dimineaţa şi după-masa. Nu aveam spaţii, aşa că am folosit două case ridicate pentru sinistraţi. Am fost la Bucureşti la Ministerul Educaţiei să întrebăm de construcţia şcolii şi mi-au spus «nu sunteţi pe listă. Sunteţi pe locul 7, iar noi avem 52 de şcoli începute, dar nu sunt bani». Acesta a fost răspunsul. Şcoala veche trebuie demolată şi făcută alta nouă ca să corespundă cerinţelor de securitate pentru copii. În felul acesta s-ar rezolva problema. Pentru această investiţie mi-au tot promis că vom primi bani, dar m-au minţit. Vreau să vă spun că eu am făcut la Repedea o şcoală din bugetul local. Când am fost la Ministerul Educaţiei şi am aflat că nu ne ajută, le-am spus că îmi pare rău că nu m-am apucat din timp să refac pe fonduri de la bugetul local şcoala veche. Iar noi nu am fi cheltuit un milion de euro cât cheltuie ei pentru o şcoală, că noi am fi făcut-o cu 20 de miliarde lei vechi. Noi avem experienţă, că am mai făcut o şcoală nouă cu 15 miliarde lei vechi, pe care am ridicat-o de la fundaţie. Cheltuiala aceasta a fost cu tot cu centrala termică şi cu direcţiunea. În momentul de faţă copiii sunt împărţiţi în mai multe locaţii din Repedea. Şcoala veche este închisă şi trebuie dărâmată, pentru că totul este prea periculos acolo”.

Primarul spune că s-a săturat de promisiuni şi nu va mai permite politicienilor să-şi facă campanie electorală în comuna pe care o conduce. Şi care, după ce ajung la Bucureşti, uită că la 600 de km de ei, 1000 de copiii pe care i-au minţit, privindu-i în ochi, învaţă ca în Evul Mediu. 

 

„Din cei 200 de copii pe care îi transportăm de pe deal, 100 trebuie să coboare 4 kilometri. Chiar dacă sunt mici, se trezesc la ora 5 ca să fie la 6.30 la şosea, pentru a-i lua microbuzul să îi ducă la şcoală. Microbuzul îi aşteaptă la şosea şi, cu toate că este microbuz de 16 locuri, urcăm în el de fiecare dată câte 50 de copii. Stau ca şi sardelele în cutie, săracii de ei. O perioadă am fost eu şofer pe microbuzul şcolar, pentru că nu aveam nici şofer, dar acum am rezolvat această problemă pentru că am făcut contract cu un şofer”.

Pavel Ţiudic, primarul comunei Repedea

„Situaţia aceasta este neschimbată de doi ani. Nu mai am nicio speranţă. Ce speranţă să fie dacă s-a spart USL-ul?

Acum abia aştept să vină campania electorală să îi prind pe politicieni la noi în comună! Ce să ne promită? Nimic! Nu îi mai ascult! Eu i-am filmat când au fost la noi în campanie şi le arăt filmul cu ce au promis. Toţi au zis în campanie că în toamnă avem şcoala, dar au minţit!

Acum nu putem face nimic. Din păcate nu pot să-mi asum problema nici pe cont propriu. Că dacă ştiam că suntem minţiţi, îmi făceam planurile la început de mandat să ridicăm şcoala pe cheltuiala noastră. Exista o variantă cu o investiţie multianuală şi în 4 ani o finalizam. Acum mai sunt doi ani de mandat şi nu mai am cum să îmi asum aşa ceva, pentru că bugetul este împărţit şi avem de achitat 8 miliarde la investiţii.

Singurul lucru care ne-ar putea ajuta ar fi încă un microbuz şcolar, dar nici pentru asta nu avem nici măcar promisiuni. S-a ridicat problema şi în Senat, dar degeaba!

Pavel Ţiudic