Conflictul declaraţiilor româno-ungare

 

 

Extremiştii unguri atentează din nou la integritatea teritorială a României, în dispreţul Constituţiei şi a tratatelor şi principiilor europene. Recent, preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria - Jobbik, Vona Gabor, a declarat la Tabăra EMI că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluţionate cât mai curând.

Mai mult, liderul extremist a declarat că Ungaria ar trebui să-şi asume inclusiv un conflict cu România pentru acest deziderat:

Pentru a doua oară în decurs de o lună, reacţiile extremiştilor unguri au generat reacţii şi în cadrul autorităţilor şi diplomaţiei româneşti.

 

Ministerul Afacerilor Externe a transmis duminică un comunicat de presă în care “condamnă cu fermitate şi respinge” declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de către preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria - Jobbik, Vona Gabor, care a afirmat că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România. Ministerul aminteşte că este nevoit să ia poziţie în mod public pentru a doua oară în decurs de o lună faţă de declaraţiile unor oficiali ungari şi aşteaptă din partea guvernului de la Budapesta să se disocieze de aceste afirmaţii.

Ministrul ungar de externe a răspuns că Jobbik este un partid de opoziţie care nu este implicat în activitatea Guvernului ungar şi nu împărtăşeşte responsabilităţile acestuia.

Ulterior, Preşedintele Traian Băsescu a făcut declaraţii dure la adresa liderilor politici din Ungaria anunţând că “România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Ungariei, care a devenit focar de instabilitate în regiune din punct de vedere al politicilor privind minorităţile”.

Ulterior luării de poziţie a preşedintelui, ambasadorul ungar în România, Oszkar Fuzes, a prezentat poziţia ţării sale Ministerului român de Externe. Fuzes a transmis că Ungaria este angajată în menţinerea stabilităţii în regiune şi în garantarea drepturilor omului şi drepturilor minorităţilor etnice.

 

Ce reacţii a generat „matrioşca” declaraţiilor în judeţul nostru?

Liderii altor minorităţi naţionale şi ai românilor din afara graniţelor împărtăşesc părerea preşedintelui şi cred că era timpul ca cineva să le spună „e prea mult” extremiştilor unguri. Ştefan Buciuta, preşedintele UUR, a declarat că: „Băsescu nu poate vorbi, aşa că le dăm o lecţie. Aceste declaraţii nu vor influenţa relaţiile cu Ungaria, că suntem două state independente. Regionalizarea nu se poate face pe criterii etnice. Noi nu ne aliem cu ei. Cât priveşte regionalizarea, ne-am dori să nu ne despartă, adică să rămânem compacţi în zona Banat, Satu Mare- Maramureş, Suceava Botoşani, Tulcea-Constanţa. Nu este frumos ce au făcut maghiarii - Jobbik. După părerea mea, nici maghiarii de acolo nu sunt de acord, pentru că eu am fost în Harghita şi am văzut că sunt liniştiţi. Totul ţine de declaraţii politice”.

 

Profesorul universitar Cornel Munteanu, care a predat în Ungaria, spune că: „nu cred că vor fi afectate relaţiile cu Ungaria. Regionalizarea este necesară, dar pe alte criterii, în niciun caz pe criterii etnice. Este necesară şi pentru o reformă a sistemului. Nu sunt de acord cu reacţiile pe care le fac ungurii, pentru că şi noi, dacă am face astfel de declaraţii pe teritoriul lor, şi ei ar avea reacţiile astea. E clar! Nu e o atitudine deloc europeană. Ei au profitat de bunătatea şi ospitalitatea noastră. Reacţia autorităţilor trebuie să fie fermă, nu radicală, dar fermă. Următorul pas trebuie să fie cu multă diplomaţie. Se poate purta un dialog şi pot fi atenţionaţi tot diplomatic”. Unul dintre liderii românilor din Ungaria a declarat că: „nu cred că vor fi afectate relaţiile dintre România şi Ucraina, sunt declaraţii făcute la pripeală după părerea mea. Guvernul ungar transmite în afară că îi poate ţine sub control pe extremiştii unguri, dar nu întotdeauna reuşeşte. Extrema dreaptă se întăreşte în continuare în Ungaria ca şi gândire. Sunt foarte afectaţi tinerii de asta, aproape fac o modă din tatuajele cu însemne extremiste. Eu nu le-aş permite să facă orice în România, să facă în ţara lor, dar nu pot”.

 

Ioan Botoş, preşedintele Asociaţiei Interregionale a Românilor din Transcarpatia Dacia, unul dintre liderii românilor din dreapta Tisei a spus că: „oricine, indiferent că sunt unguri sau polonezi, trebuie să respecte situaţia României în UE. Eu ştiu ce vor ungurii, dar teritoriile nu se pot schimba, pentru că asta ar însemna o catastrofă în Europa. Regionalizarea nu va fi afectată de aceste declaraţii. Regionalizarea poate fi un câştig, depinde de oamenii care valorifică situaţia UE şi Schengen”.

 

Lector universitar dr. Ilie Gherheş a spus că preşedintele a fost prea blând în declaraţii: „Per total a fost foarte diplomat”.