Concluziile Curţii de Conturi: Nereguli de milioane în Maramureş

Instituţiile publice cheltuiesc bani puţini, prost şi nelegal. Cam asta ar fi, pe scurt, sinteza raportului Curţii de Conturi făcut public zilele trecute şi care a luat în colimator operaţiunile efectuate de instituţiile publice în 2012. La nivel naţional, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 3,9 miliarde de lei (883 milioane de euro). Din această sumă, 2,2 miliarde de lei reprezintă venituri bugetare neîncasate, iar 1,6 milioane de lei sunt prejudicii propriu-zise. Iar Maramureşul nu face excepţie. Lista neregulilor e lungă şi lată: de la plăţi legale, nerespectarea legii, plăţi umflate sau venituri neîncasate.

Circa 9 milioane de RON. La atât se ridică valoarea prejudiciului depistat de Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate anul trecut la instituţiile publice din judeţ, care au luat în colimator operaţiunile efectuate în 2012. Iar totalul neregulilor, abaterilor financiare şi contabile ajunge la fabuloasa sumă de 112 milioane de lei. O mostră a modului în care sunt gestionaţi banii publici, ai contribuabililor, de către mai marii instituţiilor publice, din care ies, ca dintr-o matrioşcă, tot mai multe nereguli.

Zicala „semnează ca primarul” ar putea deveni „analizează ca primarul”, pentru că cele mai multe scripte şi bilanţuri sunt… greşite. Iar „factura” acestor greşeli este de vreo 105.000.000 ron. De ce? Păi, prima cauză ar fi „Existenţa unor neconcordanţe între datele existente în evidenţa tehnico-operativă şi cele din contabilitate în sumă de 51.674 mii lei”. Exemplul e dat Primăria Petrova, iar cauza… necunoaşterea legii.

O altă bubă a fost „Înregistrarea eronată în evidenţa contabilă a unor bunuri aparţinând domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale în valoare estimată de 22.383 mii lei”, fapt înregistrat la 10 primării, dar şi „neînregistrarea în evidenţa contabilă a rezultatelor reevaluării în sumă de 14.586 mii lei”.

Alţii, pur şi simplu, au uitat să treacă în acte câteva bunuri pe care le deţin: „la U.A.T.C. Ruscova s-a constatat că valoarea bunurilor neînregistrate în evidenţa contabilă, reprezentând terenuri cu vegetaţie forestieră în suprafaţă totală de 413 hectare, proiecte tehnice, documentaţii pentru obţinerea avizelor şi lucrări de investiţii, este de 1.009 mii lei. Deficienţa s-a datorat circuitului necorespunzător al documentelor între compartimentele funcţionale ale entităţii”.

O lungă listă de nereguli se referă la modul în care au fost încasate veniturile, adică taxele şi impozitele plătite de cetăţeni. Unii, cu generozitate, au acordat mai multe facilităţi decât le permite legea, alţii n-au mai urmărit plata restanţelor.

De exemplu, 8 primării nu au stabilit şi încasat taxa pentru eliberarea autorizaţiei de excavaţie pentru exploatarea produselor de balastieră estimate la 271 mii lei: „Abaterea s-a constatat la 8 unităţi administrativ-teritoriale. Nominalizăm U.A.T.C Vişeu de Jos, unde valoarea estimată a taxei datorate de o societate comercială care desfăşoară activităţi de exploatare produse de balastieră în perimetrul comunei Vişeu de Jos, fără ca aceasta să deţină autorizaţie de excavaţie pentru exploatarea produselor de carieră şi balastieră, a fost determinată la 49 mii lei; U.A.T.O Tăuţii Măgherăuş, unde s-a constatat că, în perioada 2009-2011, un număr de 3 agenţi economici care au desfăşurat activităţi de exploataţii de balastieră pe raza administrativ-teritorială a oraşului nu au făcut demersurile în vederea obţinerii autorizaţiei de foraje sau excavări şi prin urmare nu au achitat la bugetul local taxa pentru eliberarea autorizaţiei de excavaţie pentru exploatarea produselor de balastieră estimată la 47 mii lei; U.A.T.C Repedea, unde s-a constatat că în anul 2012 un agent economic care desfăşoară activităţi de exploatare produse de balastieră în perimetrul comunei Repedea nu a achitat la bugetul local taxa pentru eliberarea autorizaţiei de excavaţie pentru exploatarea produselor de balastieră în valoare de 46 mii lei”. Altfel spus, „mafia de carieră” prosperă, iar bugetele locale zac în agonie…

La fel de darnice sunt primăriile şi cu plata taxa autorizaţiei de construcţie, iar alţii chiar şi cu cea de salubritate.

Un punct nevralgic al controlului a fost: „Stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor şi a altor drepturi acordate funcţionarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcţii de conducere şi personalului care ocupă funcţii de demnitate publică, prejudiciul estimat fiind de 4.712 mii lei”, de exemplu: „la U.A.T.O. Tăuţii Măgherăuş s-a constatat plata nelegală în perioada ianuarie 2011 - septembrie 2013 a sumei de 146 mii lei prin stabilirea sporului pentru condiţii deosebite într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit ca urmare a includerii în baza de calcul a aceluiaşi spor.

Totodată, la U.A.T.O. Dragomireşti   s-a constatat plata nelegală a sumei de 109 mii lei reprezentând indemnizaţie de dispozitiv acordată necuvenit salariaţilor din aparatul de specialitate a primarului şi contribuţia unităţii la bugetul consolidat al statului”.

O altă problemă e plata şi recepţionarea unor lucrări neexecutate: în total peste 3 milioane de RON. Mai exact: „cazuri de plată fără temei legal a unor elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse în situaţiile de lucrări, respectiv: acceptarea la plată şi achitarea de lucrări şi operaţiuni care nu au fost executate, a unor preţuri unitare mai mari decât cele din devizul ofertă, includerea în situaţiile de lucrări a unor cantităţi de materiale mai mari decât cele rezultate în urma identificărilor efectuate în teren. Din prejudiciul total estimat la 3.262 mii lei, recuperările operative au fost de 424 mii lei”.

Vreţi exemple? Dragomireşti. S-au acceptat la plată cheltuieli nejustificate, care nu se regăsesc în teren, în cazul obiectivului de investiţii „Reţea de canalizare a apelor menajere în localitatea Dragomireşti, judeţul Maramureş”.

Mai mult, în cazul anumitor lucrări (săpături manuale şi mecanizate) s-a constatat înscrierea în proiectul de execuţie, ofertă, notele de comandă suplimentare, a unor cantităţi de lucrări nejustificate din punct de vedere tehnic, neexecutate efectiv, însă preluate în situaţiile de lucrări şi decontate ca atare. Adică o metodă de umflat factura.

Plăţile fără temei legal au fost estimate la 2.322 mii lei. La fel s-a întâmplat şi la investiţia Reabilitarea Şcolii Băiţa de Sub Codru, unde situaţiile de lucrări decontate în baza facturilor acceptate la plată, conţin cheltuieli corespunzătoare unor articole de deviz care nu se regăsesc a fi efectuate în realitate, efectuându-se astfel plăţi necuvenite în sumă de 191 mii lei.

Un altfel de plăţi nelegale au fost acordate prin ajutoare sociale sau de încălzire de către 8 primării. În total, 225.000 lei. În raportul Curţii de Conturi e detaliat cazul Bârsana, prezentat pe larg şi de GAZETA de Maramureş: „unde s-a constatat plata nelegală a ajutorului pentru încălzirea locuinţei, în sumă de 106 mii lei unor titulari care nu    şi-au declarat toate veniturile obţinute sau deţin în proprietate bunuri ce conduc la excluderea acordării ajutorului”. Era vorba de o brumă de bani pusă de-o parte de săteni, la bancă.

Alt tip de abateri e schimbarea destinaţiei sumelor. De exemplu: „U.A.T.C. Repedea. Astfel, conform H.G. nr.255/2012 unităţii administrativ – teritoriale comuna Repedea i-a fost repartizată suma de 400 mii lei, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte cu finanţare externă nerambursabilă.

Din aceasta, a fost utilizată prin plăţi efective suma de 394 mii lei, din care 82 mii lei cu respectarea destinaţiei legale şi 312 mii lei au fost utilizaţi pentru alte destinaţii decât cele prevăzute în H.G. nr.255/2012, diferenţa de 6 mii lei existând în contul de disponibil.

Cu încălcarea prevederilor O.U.G nr. 15/2012, conducerea entităţii auditate nu a luat măsuri pentru virarea în contul bugetului de stat a sumei de 318 mii lei. Cauza care a determinat abaterea constă în interpretarea eronată a prevederilor legale. Prin decizie s-a dispus virarea la bugetul de stat a sumei de 318 mii lei”.

Alţii nu au ştiut să-şi valorifice bunurile. De exemplu, Primăria Deseşti nu a încheiat un contract pentru administrarea pădurii.

Probleme s-au înregistrat şi la societăţi comerciale. Potrivit raportului:

„La SC Vital SA Baia Mare s-au constatat abateri financiare în sumă totală de 572 mii lei, care au avut drept consecinţă nerealitatea datelor raportate în situaţiile financiare încheiate la 31.12.2012. Astfel, s-a constatat nereflectarea în bilanţul contabil a cuantumului real al clienţilor de încasat cu suma de 137 mii lei, evidenţierea eronată a debitorilor insolvabili cu suma de 101 mii lei, neconstituirea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor - clienţi de 329 mii lei şi menţinerea nejustificată în soldul contului Clienţi a debitelor în sumă de 5 mii lei ale unor agenţi economici pentru care există sentinţă de radiere de la Oficiul Registrului Comerţului. Prin decizie s-au dispus măsuri concrete de înlăturare a neregulilor financiar contabile constatate precum şi implementarea procedurilor de control intern, astfel încât să se certifice că situaţiile financiare cuprind date reale, certe, sunt solide şi au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale în domeniu.”

„În urma acţiunilor de audit/control efectuate în perioada de referinţă, a reieşit faptul că multe dintre neregulile şi abaterile constatate sunt rezultatul unui management defectuos asupra fondurilor publice, caracterului interpretabil, lacunelor şi imperfecţiunilor unor acte normative, dar şi al necunoaşterii sau cunoaşterii insuficiente de către ordonatorii de credite a prevederilor legale privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea resurselor publice locale”, se arată în raport.