Concluzia Curţii de Conturi: Prejudicii de 7,3 milioane în bugetele locale din Maramureş

7,3 milioane de lei. La atât se ridică factura prejudiciilor generate doar în Maramureş de indolenţa şi incompetenţa autorităţilor locale. La nivel naţional, situaţia e şi mai dramatică. Primăriile şi consiliile locale din România se plâng adesea de lipsa de fonduri, însă anul trecut au „uitat” să încaseze 236,3 milioane de lei, adică în jur de 53 milioane de euro, în principal impozite, şi au cheltuit ilegal bani care au generat prejudicii totale bugetelor de 524,4 milioane de lei. Acestea sunt concluziile unui raport sinteză al Curţii de Conturi, cuprinzând aspecte rezultate din acţiunile de audit financiar asupra conturilor de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2014, dat publicităţii zilele trecute.

Venituri neîncasate, în valoare de 236,3 milioane lei, prejudicii de 524,4 milioane lei şi abateri financiar contabile: 4,4 miliarde de lei. Pe scurt, tabloul dezastruos al bugetelor locale, aşa cum reiese dintr-un raport al Curţii de Conturi. La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit Programului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2015, au fost realizate un număr de 1.145 acţiuni de audit financiar asupra execuţiei bugetare încheiate la 31.12.2014. 

Abaterile de la legalitate şi regularitate pe linia constatării şi administrării veniturilor bugetare au condus la nerealizarea unor venituri în sumă de 236,3 milioane lei, din care 44,8 milioane lei accesorii. În Maramureş, acestea se cifrează la 3,3 milioane de lei. Cauze? La nivelul majorităţii unităţilor administrativ-teritoriale au fost identificate abateri privind stabilirea eronată a impozitelor/taxelor locale prin aplicarea unor cote de impunere mai mici decât cele legale sau prin subdimensionarea bazei impozabile, ca urmare a neîncadrării corecte a terenurilor pe zone şi categorii de folosinţă, ceea ce a condus la aplicarea unui nivel al impozitului pe teren mai mic decât cel legal şi la neajustarea corectă a valorii clădirilor deţinute de persoanele fizice prin aplicarea coeficientului de corecţie în funcţie de zona şi rangul localităţii.

De asemenea, nu au fost create pârghiile necesare pentru urmărirea modului de respectare a obligaţiei contribuabililor de a declara organelor fiscale construcţiile achiziţionate sau a celor construite, după expirarea termenului prevăzut în autorizaţiile de construire şi implicit calcularea din oficiu a obligaţiilor de plată, precum şi de verificare a realităţii datelor din declaraţiile de impunere depuse de contribuabili, în special a celor care priveau reevaluarea periodică a activelor fixe supuse impozitării.

Un impact negativ asupra colectării impozitelor şi taxelor locale o are şi neaplicarea în totalitate a procedurilor de urmărire şi executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală în vederea încasării veniturilor proprii, persoanele cu atribuţii în domeniu limitându-se doar la emiterea şi transmiterea înştiinţărilor de plată şi a somaţiilor, fără a lua şi celelalte măsuri de executare silită (instituirea de popriri bancare asupra disponibilităţilor băneşti, executarea veniturilor datorate contribuabililor de terţe persoane, instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de contribuabilii respectivi) pentru încasarea la bugetele locale a unor datorii restante.

Un domeniu insuficient gestionat de către autorităţile administraţiei publice locale este activitatea de stabilire şi încasare a veniturilor din proprietate. Deşi sunt concesionate diverse servicii de utilităţi publice operatorilor economici, autorităţile locale nu înregistrează în evidenţa contabilă şi nu urmăresc încasarea redevenţelor datorate pentru delegarea gestiunii serviciilor publice.

De asemenea, nu s-a stabilit şi urmărit încasarea sumelor din închirierea unor bunuri proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale. Deşi poate constitui o sursă importantă de venituri, autorităţile administraţiei publice locale nu întreprind măsuri de încasare a dividendelor datorate de operatorii economici la care unităţile administrativ-teritoriale deţin capitalul majoritar.

La nivelul consiliilor judeţene s-a constatat o practică generalizată de a nu întreprinde măsurile corespunzătoare pentru stabilirea, înregistrarea în evidenţa contabilă şi urmărirea în vederea încasării a veniturilor cuvenite bugetului judeţean, reprezentând cota de 40% din veniturile provenite din impozitul pe autovehiculele de transport marfă, cu masa totală autorizată de peste 12 tone, venituri încasate de bugetele locale ale comunelor / oraşelor / municipiilor, cu atât mai mult cu cât aceste venituri, precum şi amenzile şi penalităţile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitate şi construire a drumurilor locale şi judeţene.

Lista neregulilor nu se opreşte însă aici. Conform raportului, proiectele de buget nu sunt fundamentate realist, ca urmare a neinventarierii şi evaluării incorecte a materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se stabilesc impozitele şi taxele cuvenite bugetelor locale. În sistemul administraţiei publice locale, în special la unităţile administrativ teritoriale ale comunelor, implementarea programelor asistate pe calculator privind evidenţa şi urmărirea încasării veniturilor aferente bugetelor locale este nesatisfăcătoare, existând frecvent riscul apariţiei unor erori de calcul, de evidenţă sau de raportare a veniturilor bugetului local.

Numărul posturilor, uneori insuficient, şi pregătirea profesională a personalului, deseori deficitară, nu permit asigurarea verificării sistematice a operaţiunilor din punct de vedere al respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării operaţiunilor.

Neimplicarea suficientă a ordonatorului principal de credite în organizarea şi desfăşurarea procesului de colectare a impozitelor şi taxelor locale şi nestabilirea de persoane cu atribuţii precise pe această linie a favorizat, în unele cazuri, însuşirea din gestiune a veniturilor încasate în numerar, context în care Curtea de Conturi a procedat la sesizarea organelor de urmărire penală.

În majoritatea cazurilor, aparatul de specialitate al unităţilor administrativ teritoriale nu întreprinde toate măsurile pentru aplicarea procedurilor de urmărire şi încasare pentru toate sumele datorate bugetelor locale sau, după caz, de executare silită. În aceste condiţii, termenul de aplicare a procedurilor de executare silită se prescrie, bugetele locale fiind prejudiciate cu sumele în cauză, autorităţile locale neluând măsurile legale de recuperare de la persoanele răspunzătoare. Deşi bugetele locale sunt încă puternic dependente de susţinerea bugetului de stat în asigurarea resurselor unităţilor administrativ-teritoriale, totuşi abaterile consemnate în actele de audit evidenţiază o slabă preocupare a autorităţilor administraţiei publice locale de a valorifica cu precădere veniturile care pot rezulta din desfăşurarea unor activităţi economice sau din valorificarea unor bunuri din patrimoniul public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

O altă concluzie a raportului e că primăriile cheltuie bani mulţi în dispreţul legii. Numai în judeţul nostru, prejudiciile constatate se ridică la 7,3 milioane de lei. Cele mai semnificative abateri cauzatoare de prejudicii sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi utilizarea nelegală a fondurilor de la buget. Prejudiciile se localizează la cheltuieli de personal (17,1%), cheltuieli cu bunuri şi servicii (31,4%), respectiv cheltuieli de capital (40,8%).

„S-a consemnat efectuarea de plăţi nelegale prin acordarea de spor de fidelitate şi loialitate, spor de confidenţialitate, spor pentru condiţii vătămătoare, drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, indemnizaţie de dispozitiv, suplimente salariale”, se arată în raportul de sinteză.

De asemenea, nu s-au respectat prevederile legale referitoare la consumul de carburanţi, materiale de întreţinere, asigurări auto, parc auto; s-au efectuat cheltuieli de protocol care nu se încadrează în baremurile legale; s-au decontat cheltuieli efectuate fără prezentarea documentelor justificative privind transportul, cazarea, precum şi alte cheltuieli (taxa viză, transport în interiorul localităţii, comisioane de schimb valutar, asigurări medicale, ş.a.); s-au efectuat cheltuieli cu bunuri şi servicii fără contraprestaţie (bunuri, lucrări, servicii nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită) sau pe baza unor tarife neaprobate şi neavizate; încheierea unor contracte de consultanţă şi asistenţă juridică cu cabinete de avocatură, în condiţiile în care entităţile au organizate în structura proprie compartimente juridice.

Pe parcursul anului 2015, au fost sesizate organele de urmărire penală în 81 de cazuri, urmare a consemnării în rapoartele de control/audit a unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale precum şi a unor fapte de nerecuperare a prejudiciului, ca urmare a nedispunerii şi neurmăririi de către conducerea entităţilor a măsurilor dispuse de camerele de conturi.

Lista neagră a faptelor penale

Pe parcursul anului 2015, au fost sesizate organele de urmărire penală în 81 de cazuri, urmare a consemnării în rapoartele de control/audit a unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale; faptei de nerecuperare a prejudiciului, ca urmare a nedispunerii şi neurmăririi de către conducerea entităţilor a măsurilor dispuse de camerele de conturi.

În cele 81 de sesizări, faptele se referă, în principal, la nerespectarea dispoziţiilor legale din domeniul contabilităţii, finanţelor publice locale, fiscale şi al achiziţiilor publice, cum ar fi:

- însuşirea necuvenită a unor sume de bani, urmare a nedepunerii în contul deschis la trezorerie a tuturor sumelor reprezentând venituri ale bugetului local, datorată exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de casier de către persoanele desemnate cu încasarea veniturilor şi pe fondul lipsei exercitării oricăror forme de control asupra activităţii acestora;

- întocmirea cu bună ştiinţă de documente nereale şi însuşirea de bani /plata unor sume în folos personal;

- efectuarea de cheltuieli bugetare fără existenţa documentelor justificative întocmite conform legii care să confirme exactitatea lucrărilor contractate şi să ateste exactitatea şi realitatea sumelor achitate;

- efectuarea de operaţiuni de angajare, lichidare, ordonanţare a cheltuielilor cu încălcarea legii, fiind efectuate plăţi peste limitele aprobate de consiliile locale prin bugetul aprobat;

- includerea în situaţiile de lucrări şi decontarea unor cantităţi de lucrări neefectuate la obiectivele de investiţii sau care nu se regăsesc faptic pe teren; plăţi pentru lucrări supraevaluate ca urmare a utilizării de preţuri mai mari decât cele reale;

- efectuarea de plăţi fără temei legal, prin virarea unor sume în contul unei societăţi comerciale cu care entitatea nu a derulat relaţii comerciale, prin urmare aceasta fiind nedatorată;

- plăţi nejustificate efectuate prin virament bancar în favoarea unei persoane fizice, în condiţiile în care, conform raporturilor contractuale, faţă de persoana fizică, această datorie era inexistentă;

- efectuarea cu ştiinţă de înregistrări inexacte, precum şi omisiunea cu ştiinţă a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecinţă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum şi a elementelor de activ şi pasiv ce se reflectă în bilanţ;

- efectuarea unor schimburi de teren în condiţii dezavantajoase pentru unitatea administrativ – teritorială care a fost astfel prejudiciată;

- concesionarea unei suprafeţe de teren neagricol – neproductiv cu încălcarea prevederilor legale în materie;

- încheierea şi derularea unor contracte de arendă şi închiriere, cu încălcarea prevederilor legale;

- obligarea entităţii de către instanţele judecătoreşti la plata de penalităţi de întârziere/cheltuieli de judecată/cheltuieli de executare silită, în condiţiile în care plata lucrărilor executate nu a fost făcută la termenele contractuale din culpa entităţii;

- neluarea de către unitatea administrativ – teritorială a măsurilor pentru punerea în aplicare a unei Decizii a Curţii de Apel definitivă şi irevocabilă;

- derularea de către o regie autonomă a unor contracte de furnizare/achiziţie, încheiate cu doi agenţi economici, reprezentaţi în relaţiile comerciale de acelaşi administrator statutar, în dublă calitate de cumpărător – furnizor, care au generat prejudicierea bugetului regiei;

- atribuirea fără licitaţie şi derularea unui Contract – cadru de vânzare deşeuri feroase, neferoase şi hârtie, rezultate din declasarea bunurilor fără utilitate din patrimoniul regiei, fără ca aceasta să urmărească şi să încaseze contravaloarea livrărilor efectuate;

- angajarea păguboasă a patrimoniului unei regii autonome prin contractarea recondiţionării de vane sferice la un preţ mai mare decât cel stabilit în documentaţia de achiziţie, plăţi nelegale efectuate prin decontarea reparaţiei de vane la preţuri majorate, precum şi acordarea unui avans neprevăzut în contract şi nerecuperat prin prestaţiile realizate;

- preluarea prin transfer fără plată de către o unitate administrativ – teritorială a unei ambarcaţiuni, fără să o înregistreze în evidenţa contabilă şi fără a fi deţinută fizic de entitate până în anul 2014, când a fost recuperată de la domiciliul fostului primar, fără însă ca aceasta să mai fie în stare de funcţionare şi nici echipată cu toate accesoriile din momentul preluării;

- efectuarea de plăţi nelegale, urmare a decontării către operatorii de transport rutier a contravalorii unor bilete speciale de călătorie gratuită pentru persoane cu handicap (adulţi şi copii) instituţionalizate, fără ca acestea să efectueze călătoriile achitate;

- efectuarea de plăţi nelegale pentru servicii de transport rutier al persoanelor cu handicap, ca urmare a utilizării unor tarife de transport mai mari faţă de cele percepute altor categorii de călători de către societăţile comerciale de transport auto sau la tarife nereduse la nivelul ofertelor speciale acordate de acestea;

- angajarea şi utilizarea în mod defectuos a resurselor financiare ale unei societăţi comerciale, efectuându-se plăţi fără a se realiza obiectivele prevăzute în contract;

- efectuarea de plăţi către terţi prestatori de servicii în domeniul amenajării spaţiilor verzi, fără ca lucrările facturate să fie comandate sau recepţionate, precum şi în condiţiile realizării parţiale sau nerealizării lucrărilor achitate;

- angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata nelegală a unor cheltuieli de protocol şi depăşirea consumului normat de combustibil.