Colțu̕ meu / Foști și actuali

Toată lumea așteaptă noul guvern și măsurile care vor duce la reducerea deficitului bugetar. Și așa apar fel și fel de informații cu privire la reduceri și creșteri de taxe, impozite. Se mai spune că numărul bugetarilor va scădea semnificativ. O poveste pe care am tot auzit-o. La începutul anilor ’90, nu se cunoșteau ce instituții vor apărea. Și numărul celor care lucrau la stat era mic. Mă refer la ceea ce numim azi sector bugetar. De fapt, porcăriile au început de atunci. Nu pot să nu îmi aduc aminte de faptul că mulți activiști ai pecereului au fost încadrați în muncă pe funcții bune. De economist, de exemplu. Și ei făcuseră academia ștefan gheorghiu. Apoi, alții, pe fel și fel de funcții. Prin anii ’90, mă întâlneam cu foști activiști ce trecuseră în mediul privat fără probleme. Se apucaseră de afaceri. Tocmai ei, cei care înfierau modelul capitalist și afacerile private. Românii amărâți, cei care ar fi vrut să facă o mică afacere, nu au putut în multe cazuri, deoarece nu au avut banii necesari. În schimb, foștii activiști, lingăii peceriști aveau și bani mai mulți decât amărâții. Greu de explicat, greu de înțeles. Acum, după atâția ani, nu prea se mai întreabă lumea cum a fost la începutul anilor ’90. Mai văd câte unul, fost activist, pe la evenimente. Cu o față de om învățat îți explică despre cum merge lumea acum. Care sunt problemele, ce trebuie făcut și așa mai departe. Plec capul și îmi vine să spun una-alta. Dar nu o fac. Ce rost mai are, mai ales că sunt în vârstă și ar fi un gest nepoliticos. Hi, hi, hi! Ca să vezi cum pun problema. Nu am suferit mai mult decât majoritatea de pe urma lor, a activiștilor, dar parcă nu poți uita. Desigur, trebuie să fim politicoși, să nu insultăm oamenii, pentru că, la un moment dat, au crezut ceva și au mers înainte. Și, totuși, parcă ar trebui să răspundă de ce au făcut ce au făcut.