Codul care schimbă radical administrația publică

Mircea CRIȘAN
Ioana LUCĂCEL

Administrația publică loca­lă din România se va schimba radical! Codul Adminis­tra­tiv, primul după 1990, unifică 21 de legi și aduce schimbări interesante și importante: de acum primarii vor putea derula afaceri, vor avea pensii speciale, iar șefii de deconcentrate și prefecții nu vor mai avea statut de funcționar public. În iulie, noul Cod Adminis­trativ a fost adoptat de Parlament și trimis spre promulgare președintelui. Deocamdată, el a fost atacat la Curtea Constituțională, și, probabil, cu mici corecturi va intra în curând în vi­goare.
Deși legea este una fundamentală pentru administrația publică locală și centrală, dincolo de mult disputatele pensii speciale pentru aleși, efectele legii și modificările aduse au fost prea puțin discutate. GAZETA de Mara­mureș vă prezintă o analiză a efectelor Codului Administrativ și a modului în care acestea sunt resimțite în adminis­trația maramureșeană.

Să începem cu deja celebrele pensii speciale, care au devenit modificarea-vedetă a Codului Adminis­trativ. Potrivit legii, aleșii locali vor beneficia de o pensie specială, calculată, în limita a trei mandate, ca produs al lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară în plată corespunzătoare funcției. Primarii, viceprimarii, preșe­dinții și vicepreșe­dinții de consilii județene, aleși începând cu anul 1992, vor fi beneficiarii acestor pensii: „Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, di­rect, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşe­dinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei stan­dard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi com­pletările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”. Pensia va fi suportată de la bugetul de stat, dar nu vor beneficia de ea aleșii condamnați pentru infracțiuni de corupție.

Evident, prevederea a fost cerută de aleșii din întreaga țară, deoarece, până acum, neavând salariu, ci indemnizație, primarii nu beneficiau de spor de vechime sau de alte sporuri. Astfel că, indiferent de numărul de ani în fotoliul de primar, primeau o pensie de maxim 1200-1300 de lei. Practic, codul admi­nistrativ îndreaptă această nedreptate.

Vasile Boitor, primarul comunei Asuaju de Sus, cel mai longeviv primar din județ explică: „Înainte eram încadrați la 1200-1300 de lei pentru că noi nu avem salariu, ci indemnizație și conform Codului muncii am pierdut sporul de vechime, plus că nu beneficiem de sporuri, cum ar fi sporul de calculator, asta cred că e o prevedere care îndreaptă lucrurile. După noul cod administrativ, vom primi o pensie cam 800 de lei de mandat. Eu am 7 mandate, dar primesc pentru maxim trei. Altfel aveam în jur de 1200-1500 de lei pensie”.

Există însă și câţiva primari din opo­ziție care au susținut că vor refuza pensiile speciale. Lucian Morar, primarul orașului Ulmeni a declarat că: „Am avut discuții pe marginea Codului administrativ votat în Parlament, sunt și elemente negative cu care eu, personal, nu sunt de acord și cred că sunt îndreptățit să spun lucrul acesta din două motive: în primul rând, pe lângă calitatea de președinte al PMP Mara­mureș sunt și primarul oraşului Ulmeni și mi se pare moral, corect și normal ca în societatea românească să nu existe mai multe categorii de pensionari, cei cu privilegii și pensii speciale, cum sunt parlamentarii și mai nou se dorește ca și primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de Consilii Județene și totodată cei foarte mulți pensionari care trăiesc cu pensii sub 1000 lei pe lună. În al doilea rând, în ceea ce privește anumite discriminări sau privilegii, spun discriminări în sens forțat, deși poate părea un gest populist, în momentul când va hotărî Curtea, vis-a-vis de lege, dacă este sau nu constituţională, eu personal mă voi duce să dau o declarație notarială în nume propriu că nu vreau să beneficiez de o pensie specială și voi trimite această declarație Casei Naționale de Pensii. Nu știu dacă este legal, nu știu dacă este suficient, dar până când în Parlament nu se va reveni la o stare de normalitate, până când toată populația României va avea pensii bazate pe contributivitate, eu voi face acest gest.”

De asemenea, Vladimir Petruț, primarul orașului Cavnic a criticat vehement această prevedere: „Condamnatul penal Liviu Dragnea, sfidează pensio­narii din această țară, care au contribuit și susținut economia românească, de-a lungul anilor care au trecut. Deși suntem în anul 2018, avem în continuare pensionari care au contribuit mai bine de circa 30-40 de ani la bugetul statului și primesc azi o pensie de circa 620-700 RON. În schimb, condamnatul penal Liviu Dragnea, se îngrijorează pentru viitorul demnitarilor, alocându-le acestora pe lângă pensia normală și o pensie specială”.

O altă prevedere care a generat nume­roase dispute este eliminarea „umbrelei de funcționar public” pentru prefecți și șefii de deconcentrate. Contestatarii susţin că prin acest lucru se va politiza excesiv administrația. De fapt, este doar eliminarea unei fățărnicii politice. De altfel, prefectul reprezintă Guvernul României în teritoriu, guvern care este rezultatul alegerilor, este format din oameni politici și pune în aplicare un program politic. Au existat parlamentari și chiar prefecți care au spus, după 2006, că e o fățărnicie să susții că aceste funcții sunt apolitice. De altfel, prefecţii și subprefecții au fost și până acum numiți politic, și transformați peste noapte, din oameni politici cu carnet de membru, în funcționari publici apolitici, iar după plecarea guvernului, au încăr­cat aparatul și așa prea plin al ad­ministrației publice locale. De fapt, Codul Administrativ pune în acord teoria și practica. Principiu perfect valabil și în cazul șefilor de deconcentrate.
Codul stabilește că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și permite parlamentarilor să fie numiți în această funcție după terminarea mandatului. Astfel, spre deosebire de alți candidați, la o astfel de funcție, parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără concurs și fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați. Și alte persoane pot fi numite discreționar de Guvern în această funcție, dar cu condiția ca în termen de 2 ani de la numire să absolve un curs de specialitate, cu excepția parlamentarilor care nu au nevoie nici măcar de această pregătire.
După ce au luptat ani de zile cu Agenția Națională de Integritate, de acum, primarii vor putea avea PFA și vor putea face parte din Consiliile de Adminis­trație. În lege au fost menținute însă prevederile privind conflictul de interese atunci când, în situația în care este chemat să emită un act administrativ sau să participe la emiterea ori adoptarea unui act administrativ, să încheie sau să participe la încheierea unui act juridic, alesul local are un interes personal prin care se urmărește obținerea unui folos de natură patri­monială pentru sine sau pentru rude, societăți din care face parte sau pentru persoane de la care a primit plăți sau a care a suportat cheltuieli pentru acesta.

O prevedere controversată rămâne, însă, înlocuirea obiectivului administra­țiilor publice centrale, care, în loc să vizeze interesul public, vor urmări îndeplinirea programului de guvernare.
Tot la capitolul prevederilor controversate intră eliminarea pragului existent de 20% în ceea ce priveşte obligativitatea folosirii limbii materne în instituţiile publice, dacă aşa consideră autorităţile publice: „Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de condu­cere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetă­ţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”, prevede proiectul de Cod administrativ care a fost adoptat de Senat şi va intra fără modificări la votul de miercuri al Camerei Deputaţilor.
În contextul în care anul acesta sărbă­torim 100 de ani de la Marea Unire, modificarea reprezintă un atac la adresa identității naționale, generând de altfel inclusiv proteste în stradă.

Codul Administrativ face referire și la minoritățile sexuale în contextul în care, la inițiativa parlamentarilor UDMR, interzice funcționarilor publici să aibă manifestări discriminatorii față de minoritățile religioase, naționale sau sexuale în afara orelor de serviciu. „Funcţionarii publici au obligația ca în afara exercitării atribuțiilor de serviciu să se abțină de la manifestări discriminatorii față de comunități etnice, religioase, minorități națio­nale, sexuale, care prin natura lor exced dreptul la opinie a func̦tionarului public și care sunt în măsură să creeze tensiune între majoritate și minorități, amplificând eventualele stereotipuri și judecăți care există în societate”.

De asemenea, noul cod încurajează autoritățile locale să comunice oficial prin e-mail cu cetățeni, firme sau alte instituții publice. În acest scop, Serviciul de Telecomunicații Speciale va configura adrese de e-mail oficiale pentru fiecare localitate, astfel încât autoritățile să nu mai folosească adrese neoficiale de la furnizori precum yahoo, gmail sau hotmail. Numai că, foarte multe comune din țară nu au infrastructura necesară.

Lista modificărilor poate continua cu alte prevederi, însă, rămâne de văzut în ce măsură vor fi schimbate după decizia Curții Constituționale. Vom reveni.

„În legea actuală a pensiilor, pensia depinde de punctajul pe care îl obții, dar până în 2016, primarii de comune de categoria a III-a nu puteau să depășească un punct de pensie. De asemenea, și în perioade mai vechi, când au crescut salariile din mai multe sectoare din economie, indicele de pensie era pentru această categorie de primari, tot 1, adică 1100 de lei în prezent, iar în urmă cu doi ani însemna 872. În momentul de față, la comune de gradul III indicele e 4, este deasupra salariului mediu, dar nu cu mult. Iar pentru pensie ar însemna 1200-1300 de mandat.
Codul Administrativ e în prezent la Curtea Constituțională, sunt două sesizări de neconstituționalitate, una a unui grup de parlamentari, care după cum m-am uitat pe date ar putea fi respinsă ca fiind tardivă, și a doua a președintelui, argumentele sunt cam de aceeași natură. Există patru categorii de probleme: încadrarea în categoria funcțiilor de demnitate publică a unor funcții care actualmente sunt funcții publice, funcționari publici, șefi de servicii deconcentrate, prefecții, subprefecții, care s-ar transforma în funcție de demnitate numite, având statut de manager și având durată limitată pe durata mandatului Guvernului respectiv, reprezentând guvernul și interesele lui, schimbare față de actuala lege care îi încadrează în categoria funcționarilor publici pe perioadă nedeterminată.
Dacă ne referim la prefecți, această numire pe perioadă nedeterminată nu a funcționat niciodată, iar dacă ne referim la șefii de deconcentrate, au existat numeroase litigii în instanță, unii au câștigat, au revenit pe posturi. Există apoi acea indemnizație pentru limită de vârstă, pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene și există discuții cu privire la folosirea unei alte limbi decât limba română în localitățile în care minoritățile depășesc 20%, dar lăsând posibilitatea autoritățile locale să folosească limba respectivă și dacă nu este o populație minoritară de 20% și mai sunt discuții și de modul diferit de stabilire a incompatibilităților și conflictelor de interese față de actualele prevederi.
Codul administrativ per ansamblul său are multe calități, vor mai exista probleme în întinderea lui și se vor mai aduce corecții, ca la orice lege de felul acesta, pentru că preia vreo 7 sau 8 acte normative majore într-un singur cod. Și eu cred că în final legea va trece, cu corecturile de rigoare”.

Dumitru Dumuța, administratorul public al județului Maramureș