Centrul Cultural Pastoral Sfântul Iosif Mărturisitorul, la ceas aniversar

Pr. Dan- Ioan Sidău - director Administrativ

Se împlinește un an, în 10 iulie 2023, de când Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorulˮ din Sighetu Marmației și-a deschis porțile publicului larg, după ce clădirea a fost restaurată integral, printr-un program de finanțare europeană, obținută de către Episcopia Ortodoxă Română Maramureșului și Sătmarului.

          Acest edificiu măreț a fost ridicat într-un an, între 1912 și 1913, după proiectul arhitectului Sandi Gyula (1868-1953), de către Societatea „Adolf  Fucs et CO” din Berogovo. Ca o noutate a vremii, în structură a fost folosit fierul beton, ceea ce face ca Palatul să fie prima construcție din Sighet la care să fie folosit acest material inovativ. Clădirea este construită în stil romantic, pe trei nivele, cu două aripi de clădire dispuse în jurul unui corp central, prevăzut cu patru turnuri și acoperișuri conice. Inaugurarea ei a avut loc în 1 decembrie 1913, panglica inaugurală fiind tăiată de comitele Maramureșului din acea vreme, Vasile Negrea. După anul 1918, edificiul a intrat în patrimoniul statului român, dându-i-se destinația de Palat al Culturii, pe frontispiciul acestuia fiind scris „Palatul Regele Carol”. În 1931, pe tavanul holului principal, deasupra scărilor, este pictată „Alegoria artelor” de către Liviu Bordeaux.

          În anul 1937, în urma reînființării Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului, cu sediul administrativ la Sighetu Marmației, Guvernul României, prin Decret Regal, a dăruit pe vecie Palatul, ca reședință eparhială, noii Episcopii.

Astfel, Consiliu de Miniștri, în ședința din 26 ianuarie 1938, autorizează conducerea județului Maramureș să cedeze Palatul Cultural pentru instalarea reședinței episcopale. Primul titular al noii Eparhii a fost Episcop dr. Vasile Stan 1875-1945, ales în 1 nov. 1938 și întronizat la 29 decembrie 1938. În reședința Episcopală a fost amenajat un Paraclis, unde s-au pictat, de către Traian Bilțiu Dăncuș, 100 de metri pătrați de frescă, acoperite cu var, timp de 70 de ani, în timpul invaziei germane.

          Invazia hortistă din 1940- 1944 aduce Palatului mari pagube, crucile de pe turnuri fiind mitraliate și încăperile devastate. Este transformat în cazarmă militară, iar în urma Dictatului de la Viena, din 1 Apr. 1941, imobilul se intabulează pe statul maghiar.

          Din 31 mai 1945, imobilul revine Episcopiei Maramureșului, până în 18 septembrie 1948, când Episcopia a fost desființată de statul comunist ateu, iar în 24 iunie 1949, imobilul va fi trecut în proprietatea județului Maramureș. În toată această perioadă, în palat au funcționat diverse instituții culturale, făcându-se cultură la cel mai înalt nivel. De-a lungul anilor, în clădire a funcționat un cazinou, un muzeu, săli de expoziție, restaurant, cameră de oaspeți, reședință episcopală, muzeul municipiului, sală de evenimente. Iată cum Palatul a cunoscut funcțiuni din cele mai variate. Din păcate, cu trecerea timpului, clădirea a cunoscut o stare de degradare destul de avansată, autoritățile fiind în imposibilitatea de a restaura monumentalul edificiu.

          În 16 ianuarie 2006, Episcopia Maramureșului și Sătmarului, avându-l ca pastor pe Preasfințitul Părinte Iustinian Chira, la inițiativa Preasfințitului Părinte Iustin, atunci Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, având titulatura de Sigheteanul, depune o cerere de retrocedare înregistrată la Autoritatea Națională de Retrocedare a Proprietăților.

În 7 septembrie 2009, s-a semnat Protocolul de predare- preluare al imobilului și pe urmă a fost intabulat în ianuarie 2010. După 84 de ani de la momentul în care Palatul a fost dăruit prin Decret Regal, de către Regele Carol al II-lea, Episcopiei Maramureșului, după o istorie mult pătimitoare, Episcopia Ortodoxă  a Maramureșului și Sătmarului primește ceea ce i se cuvenea de drept și promovează o investiție cu Fonduri Europene, în valoare de aproximativ 5.000.000 de euro, fiind, după investiția pe fonduri pentru reabilitarea Palatului Patriarhal, a doua investiție ca valoare, de acest fel, din Patriarhia Română. Prin aceasta, Episcopia noastră arată recunoștință pentru bunul patrimonial reprimit și prețuirea pentru valorile spirituale, culturale și patrimoniale din proprietatea ei și forță administrativă, erijându-se într-o instituție exemplară ca model bine de urmat. A clama dragostea pentru arhitectură, valorile patrimoniale și arhitectonice și a le lăsa în degradare continuă până la distrugere nu este altceva decât fariseism ieftin și ipocrizie extremă.

          Palatul primește o nouă înfățișare, prin implementarea de către Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului a acestui proiect de finanțare Europeană cu destinația „Centrul Cultural Pastoral Sfântul Iosif Mărturisitorul”. Execuția lucrărilor s-a desfășurat pe o perioadă de 23 de luni și s-a finalizat în 30 martie 2022. În prezent, clădirea este trecută pe lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii, având Cod LMI: MM-II-m-A-04732. Edificiul a fost pus sub ocrotirea mult pătimitorului Sfânt al nostru iubit, Iosif Mărturisitorul, cel datorită căruia credința noastră ortodoxă, a tuturor maramureșenilor, a rămas neîntinată, el nesemnând niciun act de uniație și îndemnându-i și povățuindu-i pe toți preoții din Eparhia lui să rămână fideli credinței strămoșești ortodoxe, cu prețul vieții. Spunea Preasfințitul Iustin că Sfântul, ca Ierarh al Maramureșului, nu a putut avea o reședință episcopală, deoarece românilor nu li s-a permis aceasta în țara lor. Iată că acum acest Palat îi poartă numele, spre înveșnicirea memoriei și prețuirii pe care trebuie s-o avem pentru el.

          În 10 iulie 2022, lucrările de reabilitare și înnobilare a Centrului Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorulˮ au fost încununate de săvârșirea Sfintei Liturghii, la Catedrala „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriilˮ din municipiul Sighetu Marmației, de către Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Ortodox Român al Maramureșului și Sătmarului, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române al Maramureșului și Sătmarului, înconjurați de un mare sobor de preoți și diaconi, după care, în procesiune, alături de mulțime mare de sigheteni, împreună cu autoritățile locale, centrale și alți mulți demnitari și oameni de cultură, s-a mers la Palat, unde s-a săvârșit Slujba Sfințirii și deschiderea festivă a porților Palatului, în acordurile melodice ale Coralei Preoțești „Arhangheliiˮ a Episcopiei noastre. Au luat cuvântul reprezentanții autorităților, oameni de cultură și gazda marelui eveniment, Preasfințitul Părinte Iustin, cu toții aducând elogii binemeritate pentru ceea ce s-a înfăptuit la Sighet, în Palatul Cultural.

          Fiecare sală a Centrului a primit un nume, cele de la parter poartă numele regilor din epoca modernă a României, precum Complexul Muzeal Carol al II lea ce găzduiește o colecție fabuloasă a Episcopiei de icoane vechi restaurate, manuscrise și tipărituri vechi, un complex dispus în patru săli: Sala Expozițională Regina Maria, Sala Expozițională Regele Ferdinand, Regele Mihai.

          La etajul 1, se pot vedea în vitralii Sfinții cărturari ai Bisericii noastre Ortodoxe Române, un mozaic fabulos reprezentând Icoana Deisis, iar Sălile poartă numele ierarhilor Maramureșului. Bustul vrednicului de pomenire Părinte al nostru, Arhiepiscopul Iustinian, tronează în holul primului etaj, pe pereții holului putând fi văzute portretele Episcopilor noștri. Sala Festivă poartă numele Episcopului dr. Vasile Stan, spațiu unde ulterior a fost Paraclisul Episcopal, pictat de Traian Bilțiu Dăncuș și care a avut mult timp rolul de singură Biserică Ortodoxă a sighetenilor. Sala Expozițională Iustinian Arhiepiscopul, desfășurată în trei mari încăperi, Complexul Episcop Gavril de Bârsana, Episcop Serafim de Petrova, Episcop Sebastian Rusan și două încăperi dedicate Profesorului Doctor Nuțu Roșca, mult prețuit de către ierarhii noștri și un luptător neobosit cu condeiul în mână care a cercetat și a scris o adevărată istorie a acestor meleaguri greu încercate, fiind un ortodox iubitor de Hristos, de biserică și de slujitorii acesteia.

          La ultimul etaj, în vitralii îi putem vedea pe voievozii noștri, de la Bogdan Întemeietorul până la Ferdinand Întregitorul, o icoană în stil Mozaic reprezentând-o pe Maica Domnului Platitera. Tronează în hol și bustul academicianului Mihai Pop, cel mai mare folclorist al țării și întemeietorul celor mai cunoscute festivaluri de datini și obiceiuri din Maramureș care dăinuie până azi, iar sălile poartă numele voievozilor neamului nostru: Complexul Expozițional Bogdan I, Sala Sfinții Martiri Brâncoveni, Complexul Dragoș Voievod, Complexul Voievod Mihai Viteazul. Astfel, în Palat sunt opt complexe expoziționale și o Sală festivă care este dotată printre altele și cu cabine pentru traducători, putând găzdui evenimente cu caracter internațional și traducere simultană în trei limbi, clădirea fiind dotată și cu ascensor.

          Așadar, în anul ce a trecut, edificiul nostru s-a impus ca o „fortăreață a culturii”, după cum l-a numit domnul Ioan Marchiș, Directorul Direcției Județene pentru Cultură a Județului Maramureș, chiar la momentul inaugurării festive. Astfel, în acest răstimp, au avut loc 50 de evenimente culturale din care amintim:

- 5 lansări de carte a unor scriitori din țară dar și din străinătate;

- 17 expoziții de pictură, sculptură și etnografice;

- 15 simpozioane, evenimente business campanii de informare;

- 2 conferințe preoțești prezidate de Episcopii noștri care au reuni Preoții Protopopiatelor Vișeu și Sighet, în frunte cu Protopopii acestora;

- 5 festivaluri;

- 3 concursuri de muzică și concerte;

- 2 tabere de vară;

- 1 piesă de Teatru jucată pe scenă de către Elevii Liceului Maghiar Leowei Klara din Sighetu Marmației.

          Ne-au călcat pragul personalități marcante din mediul eclezial, cultural politic, dintre care îi amintim pe IPS Mitropolit Nicolae al celor două Americi, Ps. Siluan al Ungariei, Pr. prof. dr. Ioan Bizău, teolog dr. Stelian Gomboș, teologul și scriitorul Mihail Neamțu, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, însoțit de senatorul Mihai Vlașin și deputații Gabriel Valer Zetea și Gheorghe Șimon, Robert Marius Cazanciuc, vicepreședinte al Camerei Senatului, Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, academicianul Emil Burzo, Miya Kosei, etnolog, antropolog și fotograf, mare iubitor de Maramureș și maramureșeni, Grațian Florin Pârvu, consul al României la Solotvino, Sava Negrean Brudascu, Alexandru Babos ș.a.

          Colectivul Palatului este compus astăzi din doi ghizi muzeu, Rodica Glodeanu și Victoria Bledea, un administrator de întreținere, Chindriș Ioan, un responsabil tehnic, Scripca Mugurel și îngrijitoarele Viorica Bohotici și Petcof Daniela.

          De peste o sută de ani, Palatul Cultural este un simbol al localității și al Maramureșului Voievodal, fiind cu adevărat o cetate a culturii și a spiritualității ortodoxe românești, făcându-și loc între vechile și deja consacrate edificii culturale din țara noastră, fiind cea mai ofertantă clădire culturală din această parte de țară.