• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 17 August 2018

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 20 Iulie , 2018

Carența de vitamina D, crema de protecție solară și melanom malign

Cu amuzament trebuie să constatați că unii dintre promotorii nevoii stringente de a utiliza creme de protecție solară de la primele raze de soare din primăvara, sunt de acord că o cremă de protecție solară cu indice 15 oprește absorbția de radiație ultravioletă în proporție de 94%, dar recomandă pentru început creme cu indice 50, și apoi nu mai puțin de 20! Răsfoind paginile Internetului găseşti și opinii corecte, că un indice 8 este deja unul care pune probleme nivelului de producție în piele a vitaminei D, dar se trece rapid peste acest subiect. Mai este menționat în treacăt și faptul că antichitatea a utilizat ulei de măsline, care are un factor natural de protecție 4-6, și care asigură o hidratare și hrănirea a pielii, un bronz natural durabil și frumos.

Menţionăm că un indice SPF 6 absoarbe 87,5 % din radiațiile UV. Dar acum acest lucru nu mai este suficient!
Ei bine grație acestor recomandări insistente care au venit la început din zona medicală, avem astăzi printr-un efort comercial susținut o carență de vitamina D, care a devenit o reală problemă de sănătate și socială. Dar nu vă impacientați: aveți acum la dispoziție medicamente și suplimente cu vitamina D, D2 şi D3!
Și iată cum lanțul comercial se închide: cumpărați și utilizați creme de protecție solară, cu indice cât mai mare, cât mai rezistente la apă și transpirație, și apoi în drum spre casă de la plajă, treceți și pe la farmacie și luați niște D3. Pentru sănătatea Dvs.!
Aflăm din presă și un alt motiv pentru care aveți neapărată nevoie de creme de protecție solară: distrugerea ireme­diabilă a pielii din pricina expunerii îndelungate la soare, fapt care produce riduri adânci „ca niște brazde de plug”. Evident că orice exces este nociv. Desigur că lipsa de îngrijire poate lasă urme ale trecerii timpului. Dar cele mai brăzdate fețe, cei mai afectați obraji pe care i-am văzut sunt tocmai a acelor persoane care au făcut exces de cosme­tice, de farduri, de diverse creme de față, de zi, de noapte, de trei ceasuri rele etc.
Cum şi de ce a prins atât de bine, atât de tare, această modă a utilizării cremelor de protecţie solară? De ce fumătorii nu par a fi speriaţi de nocivitatea obiceiului lor, care le şubrezeşte în mod cert sănătatea, şi de multe ori chiar îi omoară de-a binelea? Pe când populaţia care se duce la plajă, utilizează aproape fără excepţie creme de protecţie solară, din momentul în care s-au dezechipat, ei şi familiile lor? Dacă ne luăm după reclame şi pledoariile în favoarea cremelor de protecţie solară, am putea crede lesne că suntem mai expuşi la riscuri dacă mergem la plajă şi ne bronzăm fără protecţie, decât dacă fumăm... Ambele categorii sunt vizate de comercianţi. Însă consumatorii de tutun fac glume pe seama aver­tizărilor. Iar consumatorii de creme de protecție solară aplică orbeşte tot ceea ce li se serveşte în media.
Explicaţia probabil rezidă în faptul că încălzirea globală este un fenomen cert, resimţit de toată lumea. Acest lucru dă credibilitate prin extensie celorlalte afirmaţii, care fie sunt exagerate, fie sunt pur şi simplu eronate. Apoi fuma­tul creează dependenţă. Cremele solare nu. Dar gestul de a avea grijă de tine într-o lume nebună, care tinde să te abuzeze în toate felurile, poate însemna un gest de auto-afecţiune, de iubire, în condiţiile în care tot mai puţini oameni sunt dispuşi să ţi-o ofere gratuit... Apoi acest lucru aduce în subsidiar un plus de stimă de sine. Gestul de a utiliza crema de protecţie solară este şi un mijloc de comunicare, de afecţiune pentru iubită, soţie, copii. Lucruri fireşti, care au prins. De aici şi până la starea generalizată de hipovitaminoză de vitamina D nu mai este decât un pas: perseverenţa.
An după an, sezon după sezon, grijă peste grijă pentru pielea Dvs., totul se traduce într-un colaps al producţiei de vitamina D şi indirect al sistemului imunitar.

Vitamina D este esențială sănătății. De fapt vorbim despre vitaminele din grupul D, un grup de substanțe liposo­lubile, înrudite chimic cu sterolii. Sunt produse în piele din provitamine (ste­roli Δ5,7 nesaturați) prin iradiere UV.
Vitamina D2 (ergocalciferol) derivă din ergosterol, iar vitamina D3 (colecalci­fe­rol) din 7-dehidrocolesterol, ambele formându-se în piele, sub acțiunea luminii solare.
Colecalciferolul (vit. D3) este transformat enzimatic în ficat și rinichi în 25-hidroxi-colecalciferol, urmată de hidroxilarea la 1, 25-dihidroxi deri­vat, forma activă a vitaminei în organismul uman, unde acționează asemă­nător unui hormon. Dacă expunerile la lumină solară sunt suficiente, administrarea de vitamină D prin hrană nu este necesară.
Uleiul din ficat de cod este bogat în vi­tamina D3, iar întregul complex apare în carnea de hering, gălbenuș de ou, unt, brânzeturi, lactate, ficat și plămân de animale.

Vitaminele D sunt necesare pentru absorbția calciului și mineralizarea oaselor, modularea dezvoltării celulare (proliferare, diferențiere, apop­toză), implicare în funcțiile imună și neuro­musculară, micșorarea stărilor inflamatorii. Deficiența principală, generată de o absorbție slabă și reîncorporare in­suficientă se manifestă la copii (ricket­sia) și la adulți prin osteomalacie, prin micșorarea rezistenței mecanice și malformații ale oaselor. Ricketsiile se tratează prin expunere la soare și administrare de vitamine D.
Receptorul vitaminei D apare în nu­meroase grupe de celule în afara celor din intestinul subțire, rinichi și oase, participanți direcți la homeostazia calciului, iar elemente de răspuns la receptorul vitaminei D apar în câteva sute de gene, gene implicate în numeroase procese celulare fundamentale. De aici caracterul ei pleiotropic, care s-ar traduce prin capacitatea de a condiționa apariția concomitentă a mai multor răspunsuri (gr. pleion=mai mult şi tropos=mod) – de fapt caracterul structurii secosteroidice – și efectele asupra carcinogenezei, funcției imune, bolilor autoimune și afecțiunilor cardiovasculare, în general prin inhibarea proli­ferării celulare.

Compușii secosteroidici acționează asupra proliferării celulare prin efecte asupra progresiei ciclului celular, diferențierii și apoptozei, fie direct (asupra transcrierii genelor care reglează dezvoltarea celulară), fie indirect, prin interacțiuni cu regulatori transcripționali sau sisteme de semnalizare celulară.
Deficiența de vitamină D determină hi­per­plazia glandelor paratiroide. Astfel, vitamina D și unii derivați devin utili în tratamentul hiperplaziei parati­roidei și a hiperparatiroidismului aso­ciat insu­ficienței renale cronice. Pro­prietățile antipsoriatice ale secoste­roizilor se datorează efectelor de reducere a pro­liferării și de promovare a diferențierii keratinocitelor, precum și acțiunii imuno­modulatoare.

De asemenea, deficiența de vitamină D este prevalentă la pacienții cu artrită reumatoidă și este direct legată de gra­vitatea bolii.
Vitamina D interacționează cu unii factori de transcripție (receptor androgen și estrogen, factor de dezvoltare ase­mănător insulinei, factor de transformare, receptorului epidermal al factorilor de dezvoltare, semnalării Wnt/β-catenină/TCF) cu diferite grade de res­ponsivitate.
Astfel se explică efectele antican­ceroase (colorectal, sân, prostată) ale calcitriolului și efectele de retardare a dezvoltării tumorale prin inhibiția angiogenezei.
Deficiențele de vitamină D (aport alimentar insuficient, slabă expunere la soare) constituie un factor de risc pentru cancerele de sân, colon și prostată, iar vitamina are un efect anticanceros prin modificări ale dezvoltării celulare, a apoptozei, diferențierii, angiogenezei, invaziunii tumorale, potențialului metastatic și statusului imun.
Întrucât vitaminele D se depozitează în ficat, supradozarea poate conduce la hipervitaminoze, cu perturbări în metabolismele calciului și ionului fosfat, anorexie, poliurie, aritmii cardiace, creșterea riscului de litiaze. De aici necesitatea utilizării atente ca supliment alimentar.

Doza zilnică recomandată este de 600 UI (unităţi internaţionale).

1 mcg (microgram) =40 UI. Pragul de toxicitate pentru vitamina D este de 10 000 - 40 000UI/zi. De aici derivă și un semn de întrebare asupra protocolului terapeutic Coim­bra, pentru tratarea sclerozei multiple doar prin utilizare de suplimente cu vitamina D, și unde dozele indicate sunt de 60.000 UI/zi, mult peste pragul de toxicitate. Încă nu am văzut un RMN curat pentru un pacient din România, care a urmat acest protocol. Dacă cumva greșesc îi rog pe cei în măsură să mă corecteze.
Potrivit experienței noastre 10.000 Ui/zi este o doză utilă și suficientă.
Ulei din ficat de pește 10 000UI/100g
Carne de pește gras 760 UI/100g
Ciuperci comestibile 446 UI/100g
Tofu 1570 UI/100g
Lactate 950 - 1100 UI/100g
Ou fiert 870 UI/100g.
Pentru persoanele care au serioase pro­bleme de sănătate, care presupun un regim de cruțare, sau care optează pentru alimentație vegană sau raw-vegană recomand consumul de polen crud de albine.
Polenul crud conţine provitamina D în ambele forme D2 și D3. De fapt conține vitaminele și provitaminele A, tiamină, riboflavină, niacină, piridoxină, ciano­cobalamină, acid pantotenic, vit. C, f, d, E, H, K, PP, acid folic, colină, inozitol, rutin.

Ca suplimente alimentare pentru vita­mina D este de preferat utilizarea de concentrate din ulei de pește. Un produs de cali­tate mai slabă, utilizat în Canada și Europa de Nord pentru fortifierea produselor lactate ieftine, se obține din lanolina lânii de oaie, extrasă cu solvent și sapo­nificată. Din această lanolină brută se extrage colesterolul, care se purifică și supune unor sinteze cu obți­nere de γ-dehidrocolesterol (pre-vitamina D3), din care prin iradiere se obține vitamina D3 (colecalciferol). Produsul rămâne însă impurificat cu izomeri rezultați la iradiere.

Vă mulțumim dacă ați avut răbdare să citiți până aici!
Veți utiliza și vara aceasta minunatele creme de protecție solară?

 

 

Am scris acest articol în 2016 după ce am observat ani de zile dozările de vitamină D din analizele pacienților care ni se adresează, în primul rând pentru tratarea sclerozei multiple (Melidava). Dar am ezitat să-l public pentru că la vremea respectivă ar fi fost o prea mare noutate. Cel puțin așa a fost considerat de către toate persoanele cu care m-am consultat. Azi însă sunt mai multe voci care susțin lucruri similare, inclusiv medici şi savanți de renume.

Mulțumiri pentru documentare, D-lui Dr. Ing. Ștefan Brăgărea

 

 

Bibliografie:
 

1. Nutrition Reviews vol. 66 Suppl. 2 51:116-124
2. Indian J Pharmacol. 2011 Apr. 43(2):113-120
3. Anticancer Effects of Vitamin D – Gotoper.com
4. Ther Adv Endocrinol Metab 2012 Dec 3(6): 181-7
5. Liu ZJ, Herlyn M. Melanoma. În: DeVita VT Jr, Hellman S, Rosenberg SA, eds. Cancer: principles and practice of oncology. 7th ed. Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins, 2005:1745-1824.
6. Albertini MR, Longley J, Harary PM, et al. Cutaneous melanoma. În: Chang AE, Ganz PA, Hayes DF, eds. Oncology-an evidence based approach. New York: Springer, 2006:1073-1092.
7. Burmeister BH, Smithers BM, Poulsen MG. Skin and melanoma cancer. În: Pollock RE, ed. UICC Manual of oncology. 7thed. New York: Wiley & Sons, 1999:325-340.
8. Marchesi L, Sena P, Berti EF. Carcinomi cutanei. În: Bonadonna G, ed. Oncologia medică, 7ma ed. Milano: Masson, 2003:741-750.
9. Hegge PU, Gause B. Skin cancers and melanoma. În: Abraham J, Allegra CJ, Gulley J, eds. Bethesdahandbook of clinical
oncology.2nd ed. Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins, 2005:283-307.
10. Wagner WR Jr, Casciato DA. Skin cancers. În: Casciato DA, ed. Manual of clinical oncology. 5th ed. Philadelphia: Lippincott, Williams& Wilkins, 2004:355-358.
11. Corona R, Mele A, Amâni M, et al. Interobserver
Variability on the histopathologic diagnosis of cutaneous melanoma and other Pigmented skin lesions. J Clin Oncol
1996; 14(4):1218-1223.
12. Farmer ER, Gonin R, Hanna MP. Discordance în the histopathologic diagnosis of melanoma and melanocytic nevi between expertpathologists. Hum Pathol 1996; 27(6): 528-531.
13. UICC/AJCC–Cancerele pielii. În: Robin LH, Wittekind Ch, eds. TNM-clasificarea tumorilor maligne. Ed. A 6-a (2002). Editură Ministerului Sănătăţii, 2005:123-130

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.