• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 17 August 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 7 Noiembrie , 2012

Capitala muzeelor

Fundaţia Academia Civică a preluat ruina fostei închisori în 1993, în vederea transformării ei în muzeu. Pentru realizarea acestui proiect trebuia, pe de o parte, organizată strângerea de fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar, pe de altă parte, realizarea unei bănci de date necesare creării muzeului. Centrul de studii înfiinţat şi condus de Romulus Rusan, încă din 1993, a demarat înregistrările de istorie orală şi colectarea de fotografii, acte, obiecte, scrisori, colecţii de ziare, cărţi, manuale, albume, înregistrări de istorie orală, precum și - pe un alt plan - organizarea de ateliere, seminarii, simpozioane, întâlniri între victimele comunismului si istoricii din România și din străinătate, publicarea de cărți cuprinzând mărturii, studii, statistici și documente privind rezistența anticomunistă și reprimarea ei. Până în prezent, centrul a realizat peste cinci mii de ore de înregistrări, 35000 de pagini de carte și a tezaurizat zeci de mii de documente (file, fotografii, casete audio și video).

În paralel, prin concurs, alcătuirea proiectului de reabilitare a clădirii fostei închisori transformate în muzeu a fost încredinţat firmei UMROL din Cluj, iar execuţia propriu-zisă firmei Stelid din Baia Mare. Lucrările au durat până în anul 2000. Pentru că edificiul, vechi de un secol, era ruinat şi plin de igrasie, a fost nevoie de refacerea fundaţiilor, izolaţiilor, acoperişului, iar pereţii interiori, care oricum fuseseră revopsiţi şi nu mai aminteau perioada anilor 1950, au fost văruiţi în alb.

 

Rezultat al unor cercetări laborioase, fiecare celulă a devenit o sală de muzeu, în care, întâi într-o formă provizorie, mai apoi definitivă, urmând acum o ordine cronologică, sunt prezentate marile teme ale represiunii comuniste, ale distrugerii statului de drept şi înlocuirii lui printr-o construcţie de tip totalitar.

 

Cercetarea istorică a fost realizată de angajaţii şi colaboratorii Centrului de Studii, iar realizarea muzeografică a fost înfăptuită de firmele Ozana Design - designer Ştefan Popa, firma Prima Metal - arh. Radu Canciovici şi Ciprian Ionescu, Lime Production - designer Bogdan Dumitrescu, Forum Art - arh. Dan Popovici, Ghilduș Design System - designer Alexandru Ghilduş, APGA - arh. Petru Gheorghiu, MB Studio - arh. Matei Marcu şi Octavian Carabela.

 

Un alt obiectiv important situat în partea sud-estică a oraşului este “Muzeul Satului Maramureşean” (muzeu în aer liber). Muzeul este constituit ca o rezervaţie de monumente de arhitectura țărănească, urmărindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case și gospodării grupate pe principalele subzone ale Maramureşului Istoric.

 

Tot din acelaşi domeniu amintim “Muzeul Etnografic al Maramureşului“, situat în centrul oraşului, în clădirea care azi găzduieşte “Cinematograful Mara”. În cadrul expoziţiilor se pot vedea obiecte folosite de-a lungul timpului în ocupaţiile de bază din zona etnografică Maramureş. De asemenea, sunt expuse icoane pe sticlă şi lemn, piese din portul popular, măşti şi costumaţii purtate cu ocazia datinilor din preajma sărbătorilor de iarnă etc.

 

Unul dintre cele mai importante evenimente găzduite de Sighet îl constituie Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “MARMAŢIA “ (care se desfășoară, în fiecare an, în jurul datei de 27 decembrie). Momentul principal al evenimentului îl constituie defilarea pe străzile oraşului a grupurilor şi ansamblurilor folclorice (îmbrăcate în porturi populare specifice zonei din care au venit), a “dracilor” şi a personajelor mascate, a călăreţilor şi căruţelor împodobite de sărbătoare.

 

Mai merită văzute: “Muzeul culturii evreieşti şi Casa Muzeu Elie Wiesel“, cu o expoziţie dedicată sigheteanului, laureat al premiului Nobel pentru pace, Elli Wiesel; Casa-Muzeu “Dr. Ioan Mihaliy de Apșa”; celelalte secţii ale Muzeului Maramureşului; clădirile din centrul oraşului datând, în majoritate, din sec. al XIX-lea.

 

Turiştii beneficiază de mai multe unităţi de cazare în cadrul oraşului

  • Casa Iurca de Călineşti;
  • Hotel Coroana;
  • Hotel Marmaţia,
  • Hotel Nova;
  • Pensiunea Flamingo;
  • Perla Sigheteană;
  • Vila Royal.
 

Posibilităţile de cazare din zonele învecinate municipiului se regăsesc în portofoliul ofertei agenţiei Pangaea Turism (Str.Bogdan-Vodă nr.5, telefon: 0262.312.228) precum şi la Biroul de Informare turistică a Microregiunii de Dezvoltare economico-socială a Maramureşului (situat în Piaţa Libertăţii).


Reşedinţă de judeţ în perioada interbelică, localitate de frontieră cu punct de trecere înspre localitatea Solotvino din Ucraina, Sighetul rămâne o localitate importantă a judeţului.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.