Campanie electorală pe banii statului

Din acest an, modul de construcţie şi finanţare a campaniilor electorale se schimbă radical. Autoritatea electorală permanentă a publicat spre dezbatere ghidul care cuprinde cadrul legal în materia finanţării campaniei electorale la alegerile locale. În ce măsură limitează noua lege puterea banilor în politică şi cum văd actorii politicii locale această metodă?

Un regim mai restrictiv al cheltuielilor, dar mai mulţi bani de la stat, fără bannere stradale, pungi, găleţi de plastic sau alte materiale de propagandă în afară de broşuri, flyere sau pliante. Pe scurt, noile coordonate ale campaniei electorale, care „zdruncină” din rădăcini clasica campanie românească. Zilele trecute, Autoritatea Electorală Permanentă a publicat în dezbatere publică, pentru 15 zile, ghidul care cuprinde cadrul legal în materia finanţării campaniei electorale la alegerile locale.

Practic, cele două campanii din acest an vor avea un caracter experimental. Noua lege ar putea avantaja partidele mari, rămase cu datorii importante după alegeri, care acum au găsit soluţia pentru a scăpa de „găurile de după alegeri” printr-o metodă inedită: recuperarea banilor de stat, care ajung la partide şi, ulterior, sunt returnaţi candidaţilor care obţin mai mult de 3% din voturi, în maximum 4 luni de la scrutin. Teoretic, pusă în practică, ideea decontării de la bugetul de stat, la finalul campaniei, va duce în timp la scăderea donaţiilor din partea unor persoane fizice, având în vedere că legea nu impune candidatului destinaţia banilor recuperaţi după scrutin.

Practic, lucrurile sunt ceva mai complicate. Regimul împrumuturilor, spre exemplu, este interpretabil şi, în viziunea mai multor organizaţii ale societăţii civile, permite fie nereturnarea împrumutului (finanţare mascată), fie returnarea şi socotirea lui în alt ciclu de finanţare decât cel în care au fost cheltuiţi banii. Există şi consecinţe mai amuzante.

Spre exemplu, partidul X depune candidatură „pe bune” la primăria reşedinţei de judeţ. Dar, ca să nu fie desfiinţat, acelaşi partid depune candidatură şi în comunele din judeţ. Partidul îşi face campanie doar în capitala de judeţ. Dar, dacă atinge un număr minim de voturi, partidul X va putea deconta cheltuieli fantomă şi în comune, atâta vreme cât produce chitanţe doveditoare.

O altă critică adusă legii se referă la plafonul redus de cheltuieli care vor putea fi decontate: 1050 lei, adică un salariu minim pentru o listă de consilieri de comună, trei salarii minime adică 3150 lei pentru o listă de consilieri de oraş şi 5 salarii minime pentru fiecare listă de consilieri la municipiu şi 30 pentru municipiul reşedinţă de judeţ.

La Consiliul Judeţean, limita e mult mai generoasă: 100 de salarii minime. În cazul candidaţilor la primărie, plafoanele variază între 5250 lei pentru un primar de comună şi 10.500 un primar de municipiu. Şi pentru tipul de cheltuieli există procente maxime admise: 40% publicitate în presa scrisă, radio şi tv şi  maxim 30% propaganda online, acelaşi procent pentru cercetări sociologice, 20% afişe, 50% broşuri, pliante etc.  şi 30% închirieri de spaţii, organizare evenimente etc.

Legea nu mai permite companiilor să sponsorizeze campanii electorale, dar le permite în schimb să sponsorizeze partide, practic nu se elimină legătura politicului cu mediul de afaceri.

Noul proiect include noţiunea de audit şi clarifică faptul că AEP ar urma să verifice nu doar veniturile, ci şi cheltuielile făcute de partide şi, la nevoie, să sesizeze Parchetul dacă suspectează ilegalităţi. Funcţionarii AEP vor primi, de asemenea, protecţie şi un spor de 30% la salariul de bază. Sancţiunile au suferit şi ele uşoare modificări. Limita maximă a amenzilor a fost dublată de la 25.000 de lei la 50.000 de lei, cea mai serioasă sancţiune fiind aceea a imposibilităţii de a deconta cheltuielile de campanie de la bugetul de stat şi a confiscării sumelor colectate ilegal.

Preşedintele PSD şi vicepreşedintele CJ Maramureş, Gabriel Zetea crede că: „e un lucru foarte bun întrucât diminuează foarte mult campaniile electorale, sunt interzise toate materialele gen mesh-uri, bannere, pixuri, brichete, căni, găleţi, tot ceea ce foloseau în trecut partidele politice pentru sensibilizarea electoratului în acest moment sunt interzise. Se pot deconta doar materiale electorale tipărite: pliante, broşuri şi afişe. Asta înseamnă că partidele au obligaţia de a reveni la stilul corect de a face campanie, adunări cetăţeneşti cu oamenii. Politicienii care doresc să candideze, să dea faţa cu electoratul, pentru că altfel e foarte greu de făcut faţă campaniei electorale. Acesta este lucrul bun şi marele câştig al diminuării cheltuielilor de campanie electorală.

Având în vedere că nu sunt sume mari şi aceste cheltuieli sunt limitate, practic un candidat pentru primăria unei comună poate cheltui maxim suma de 5000 de lei, dacă face un anumit procent, dacă respectă cheltuielile aşa cum sunt prevăzute de lege, în urma unui control efectuat de Autoritatea Electorală Permanentă, suma respectivă va fi rambursată de la bugetul de stat. Cheltuielile sunt făcute din contribuţiile candidaţilor şi apoi se vor recupera, dar trebuie respectate foarte riguros. Trebuie respectate inclusiv procentele şi repet sumele nu sunt mari, sunt mult mai mici decât în campaniile din ani trecuţi. Eu cred că acest lucru este foarte bun, o însănătoşire a finanţării partidelor politice, lucru pentru care ne-am zbătut cu toţii şi este o iniţiativă legislativă a PSD”.

În schimb, la nivelul aleşilor, părerile sunt împărţite. Consilierul judeţean Gavril Ardusătan spune că: „e foarte bine că se simplifică modul de a face campanie, se merge pe conţinut ideatic, care poate fi transmis în diferite forme. Dar nu-mi surâde ideea finanţării de stat a campaniei electorale, bugetul public e pentru dezvoltare, restul sunt voluntare”.

Ce e permis în campanie?

În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală:

- afişe electorale cu dimensiuni de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură;

- afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj stabilite prin dispoziţia primarului;

- materiale de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală;

- publicitate în presa scrisă;

- materiale de propagandă electorală online;

- broşuri, pliante şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.

Partidele au primit, în anul trecut, subvenţii de la bugetul de stat în valoare de 6.760.468 lei, echivalentul a 6.438 de salarii minime pe economie sau al cheltuielilor de personal făcute de Avocatul Poporului – 6.751.000.