• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 28 Martie 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5514 RON
Dolar american Dolar american
4.1912 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.2663 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4718 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 7 Noiembrie , 2012

Călineşti, comuna unde tradiţia şi eternitatea sunt sculptate în lemn

Comuna Călineşti este situată în partea de nord a judeţului Maramureş, în depresiunea Maramureşului, pe valea Cosăului şi respectiv valea Veleniului. Comuna este învecinată la nord-est cu comuna Bârsana, la sud cu comuna Budeşti, la vest cu comuna Ocna Şugatag, iar la nord-vest cu comuna Giuleşti.

Comuna Călineşti este compusă din trei localităţi, dispuse faţă de localitatea de reşedinţă astfel: loc. Văleni la nord-est, la o distanţă de 3 km faţă de reşedinţa de comună, loc. Corneşti la nord-vest, la o distanţă de 2 km faţă de reşedinţa de comună.

 

Localitatea este atestată documentar, potrivit documentelor din "Istoria Maramureşului" - Dr. Alex. Filipaşcu, începând cu anul 1381. Legenda spune că prin aceste locuri ar fi trecut odată doi fraţi, Călin şi Văleanu. Văzând atâta frumuseţe, Călin s-a oprit din drumul său şi s-a pornit să-şi întemeieze o gospodărie în locul numit Hotroapă, în apropierea unui mare izvor, Izvorul Hotroapei. Însă Văleanu a trecut un deal şi în apropierea unei ape (azi Valea Văleniului) s-a stabilit şi el. Tot legenda spune că după cei 2 fraţi au luat numele cele două sate: Călineşti de la Călin şi Văleni de la Văleanu.

 

Satul Călineşti a intrat de bună seamă în donaţia făcută de regele Ludovic fiilor lui Lucovoi, la 14 mai 1361. Sub denumirea sa actuală îl întâlnim alături de cele şase sate cu care forma împreună Knesiatul din Coseu, în diploma din 6 noiembrie 1405. Ioan Mihalyi afirmă că din neamul lui Lucovoi cu Georgiu din Călineşti se ramifică familia Jurka din Călineşti, familiile Şandor, Şerba, Nemeş şi alte familii. Din Călineşti şi-au produs nobilimea la anul 1752 familia Nemeş (1450), Jurka (1569), Şerba (1470), Mihalka (1651), familiile Berciu (1623), Paşka (1609), Pop (1612).


În Hotroapă trăia o mare familie a Bercenilor, dar din cauză că Izvorul Hotroapei, seca tot timpul verii, Bercenii s-au mutat mai jos. O altă parte a satului s-a aflat amplasată în locul numit Rogoaze, în apropierea unei văi numite Valea Ciuţii. Datorită, probabil, aceloraşi condiţii (lipsa de apă în zilele de vară) şi această aşezare a fost părăsită, locuitorii stabilindu-se în apropierea văii Cosăului. Cercetările arheologice întreprinse în locul numit Rogoaze, au scos la iveală urme de locuinţe, inventar gospodăresc (ceramică, unelte, pietre de râşniţă).

 
 

Pe lângă ospitalitatea specific maramureşeană, porţile frumoase şi tradiţiile inedite, localnicii se mândresc cu două biserici de o frumuseţe aparte. Biserica din lemn închinată Naşterii Maicii Domnului, construită în 1630 este amplasată în Căieni, pe partea estică a satului, pe dealul cimitirului, într-o poziţie relativ izolată, cu privelişte peste sat. La începutul secolului al XIX-lea, biserica a fost modificată drastic. Tot peretele nordic al clădirii a fost mutat cu trei metri mai la nord, ceea ce a dus la forma actuală înclinată. Peretele nou a fost făcut din grinzi de brad şi, desigur, picturile murale din secolul al XVIII-lea au fost distruse. În acelaşi timp, portalul neobişnuit de mare a fost adăugat în faţa intrării, pe faţada sudică. Masiva uşă de intrare este impresionantă prin mărimea şi proporţiile sale. O cruce gravată pe pragul uşii este singura decoraţie. Un acoperiş cu un singur rând de streşini acoperă întreaga structură, dar atât altarul, cât şi portalul au acoperişurile lor uşor coborâte.

O altă bisericuţă frumoasă este cea din « Susani », construită în 1784.
Fundaţia bisericii este excepţională: planul triconc arată influenţa clară a Moldovei, unde acest tip e dominant. Într-un plan triconc sunt trei abside la capătul estic al bisericii, nu numai obişnuita absidă estică a altarului, ci şi naosul cu două abside laterale, la nord şi la sud. Accesul în biserică se face prin faţada sudică, nu prin cea vestică, cum este de obicei în cele mai multe biserici din Maramureş. Chenarul larg este decorat cu viţă de vie întoarsă pe piloni verticali, cu o cruce şi data 1784 pe pragul uşii. Acoperişul are streşini duble în jurul bisericii şi doar culmea altarului este uşor mai joasă decât principalul acoperiş. Pictura murală originală a fost aplicată pe bucăţile textile, care au fost văruite cu un strat preparat. Din păcate, la un moment dat, aceste picturi au fost îndepărtate, doar o mică bucată rămasă fiind dovada existenţei anterioare.

În Al Doilea Război Mondial, 64 de militari din comuna Călineşti au căzut la datorie. În memoria acestora, locuitorii au dezvelit o placă comemorativă din marmură albă (dimensiuni de 1,60 x 1,80 m), pe peretele bisericii. Un astfel de monument există şi în faţa bisericii din Văleni, sat în care 49 de soldaţi au căzut în cele două războaie mondiale.

În Călineşti se păstrează şi obiceiuri străvechi, care reprezintă un adevărat spectacol pentru oaspeţi : nunta, semănatul pe Cosău, jocurile la şură.

De asemenea, bătrânele din zonă sunt dispuse să povestească turiştilor legende cu Fata Pădurii, Omul Nopţii şi strigoi. Mai mult, la intrarea în satul Corneşti există un loc inedit, numit « Râpa înconjurată « , unde se spune că noaptea se vedeau luminiţe care pâlpâie. Bătrânele spun că ar fi fost spiritele unor oameni plecaţi în lumea cealaltă.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.