Călin Bota: „Prin digitalizare trebuie să facem ca interacțiunea cetățeanului cu statul să se facă prin maxim cinci click-uri”

Domnule Călin Bota, candidați pe listele PNL Maramureș pentru un loc de deputat în Parlamentul României. Puteți să ne spuneți un proiect la care lucrați acum la Ministerul Fondurilor Europene, unde sunteți secretar de stat, și care i-ar putea ajuta pe maramureșeni?

Digitalizarea sectorului public este esențială și am lucrat în echipele constituite la nivelul guvernului pentru rezolvarea acestei probleme, astfel încât contactul publicului larg şi al operatorilor eco­nomici cu instituţiile statului să se facă
printr-un click sau maxim cinci, fără a mai sta la rând la ghişeu.
Chiar dacă astăzi ne aflăm într-o situaţie extrem de delicată la nivel global şi la nivel naţional datorită problemelor pe care le generează răspândirea virusului SARS-CoV-2, când discutăm despre digitalizare putem aprecia că a fost o oportunitate pe care, într-o bună măsură, am reuşit cel puţin la nivelul sectorului privat să o exploatăm sub aspectul eforturilor întreprinse de IMM-uri în vederea digitalizării activităţilor de pro­ducţie, de comercializare, activi­tăţilor interne legate de controlul asupra fiecărei operaţiuni. În acest moment, sectorul public se află într-o situaţie delicată sub aspectul digitalizării, dar există și bani europeni și voință politică pentru dezvoltarea zonei IT prin Programul Operaţional Competitivitate, în vederea digitalizării instituţiilor statului.
Acest lucru rezultă inclusiv din ceea ce înseamnă apelurile de proiecte care au fost finalizate la nivelul organismului intermediar de implementare a fondurilor europene pentru Programul Opera­ţional Com­petitivitate şi care se află la nivelul Autorităţii pentru Digitalizarea României şi la care avem 244 de milioane de euro lansaţi pentru IMM-uri şi încă 100 de mili­oane de euro în curs de lansare.
Sunt probleme cu digitalizarea în mai multe ministere-cheie ale României, dar lucrăm la soluţii pentru remedierea situaţiei.
Sunt resurse financiare alocate. Vom avea resurse şi pentru exerciţiul 2021 – 2027 și vom găsi soluţii, astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate la un nivel mai mult decât rezonabil şi contactul publicului larg şi operatorilor economici cu aceste ins­tituţii să se facă printr-un click sau maxim cinci, fără a sta la rând la ghişeu, fără a ne deplasa ore întregi cu maşina şi fără a purta după noi tone şi tone de hârtii cu semnături şi cu ştampile.

În Planul lui Bogdan pentru Maramureș, pe care ați declarat că îl veți susține și la nivelul Parlamentului, multe proiecte apar cu finanțare din fonduri europene. Cum vom reuși să atragem banii europeni pentru aceste proiecte, având în vedere că Maramureșul a fost codaș în regiune la atragerea banilor europeni?

Într-adevăr, în Planul lui Bogdan pentru Maramureș, pe care l-am făcut împreună cu specialiști din multe domenii, ne referim din plin la fondurile europene pentru că ne bazăm pe acestea și am demonstrat că ne și pricepem să atragem banii europeni. În primele nouă luni din 2020 am reuşit să atragem 2,2 mi­liarde de euro şi avem proiecte semnate pentru încă 3,2 miliarde de euro. Ca o comparaţie între ce a fost şi ce există în momentul de faţă în România, în guvernarea PSD, anul trecut, 1 miliard de euro atraşi. Avem cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene de la momentul integrării în Uniunea Europeană.
Prin urmare, şi pentru viitorul exercițiu bugetar, unde România are alocate circa 80 de miliarde de euro, suntem pregătiți cu proiecte serioase pentru dezvoltarea Româ­niei. Sunt convins că proiectele pentru Maramureș vor depăși mi­liardul de euro de care le-am vorbit maramureșenilor, pentru că toate proiectele noastre, fie că vorbim de drumuri expres, de alimentare cu gaze sau de finalizarea Barajului Runcu, sunt finanțabile din bani europeni. Vom aduce mulţi bani europeni, vom face investiții importate pentru dezvoltarea jude­țului și astfel vom asigura o viață mai bună pentru toți maramu­reșenii aici, acasă.
V.N.