Calea, Adevărul şi Viaţa. Vremea luptelor duhovnicești

Încheiem cea de-a cincea săptă­mână a Postului Mare, perioadă asociată cu „vremea luptelor duhovnicești”. În această săp­tămână, se reia în întregime, și nu întâmplător, Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul, când se săvârșește Denia de miercuri seara.
În consecință, am considerat că este potrivit să spunem câteva lucruri legate de acest Canon Mare, mai cu seamă că am fost chiar întrebat dacă acest Canon de pocăință poate fi citit și în afara perioadei Postului Mare. Desigur, răspunsul nu poate fi altul decât unul afirmativ, întrucât Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul este o adevărată frescă a pocăinței, o plângere firească de pocăință, realitate pe care trebuie să o avem permanent în conștiința noastră, indiferent că suntem în perioada Postului Mare sau că parcurgem o altă perioadă a anu­lui bisericesc.
Canonul Mare este benefic să fie citit cu multă meditație, deoarece în el se vorbește despre proporțiile și adâncimea păcatului, fapt care tulbură sufletul cu căință, dar și cu nădej­de. Este atât de bine alcătuit încât și sufletul cel mai împietrit poate fi atras spre umilință și îndreptare. De aceea el este mare, nu numai prin alcătuire (271 de tropare), ci mai ales prin pute­rea duhovnicească ce îl străbate.
Starea de căință, umilință, zdrobirea inimii, care ne este insu­flată datorită Canonului Mare, nu numai că nu este istovitoare, ci, dimpotrivă, ne oferă multă încredere și putere. În structura lui, se împletesc mari teme bi­blice, cum sunt: Adam și Eva, Raiul și căderea în păcat, Noe și potopul, David, etc., încheindu-se frumos cu Hristos și Biserica, cu mărturisirea păcatului și pocăința. Toate evenimentele isto­riei sfinte sunt prezentate ca evenimente ale vieții mele. Faptele lui Dumnezeu din trecut sunt îndreptate spre mine și mântuirea mea. Tragedia păca­tului și a trădării este înfățișată ca drama mea personală.
Astfel, descoperim că simplul cuvânt „păcat” are în tradiția biblică și creștină o încărcătură pe care omul modern este incapabil să o cuprindă, mai cu seamă acum, când mediul cultural în care trăim chiar exclude noțiunea de păcat. Canonul Mare ne deschide mintea să înțelegem că, indiferent de orânduirea social-politică pe care ne este dat să o trăim, trebuie declanșată lupta împotriva păcatului în vederea izbăvirii.

În concluzie, Canonul  Mare este o adâncă meditație asupra măreției istoriei biblice, care este o istorie a păcatului, a po­căinței, dar și a iertării, și ne face să înțelegem că păcatul este respingerea vieții ca ofrand­ă sau jertfă ce trebuie adusă lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Biserica ne oferă descoperirea felului biblic de viață și a marelui adevăr că, de fapt, nu noi ținem postul, ci postul ne ține pe noi.