C.S.M. sesizează Inspecţia Judiciară în „Dosarul Revoluţiei”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a înaintat Inspecţiei Judiciare situaţia din dosarul Revoluţiei, a anunţat preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş. Acesta a avut discuţii cu vicepreşedintele CSM în legătură cu clasarea de către procurorii Parchetului Militar a dosarului Revoluţiei.

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a anunţat miercuri că, în urma discuţiei pe care a avut-o cu vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Gabor, în legătură cu clasarea de către procurorii Parchetului Militar a dosarului Revoluţiei, CSM a transmis Inspecţiei Judiciare procesul verbal de audienţă.

„Avem confirmarea de la Consiliul Superior al Magistraturii că au înaintat procesul verbal de audienţă către Inspecţia Judiciară. Mulţumit de discuţia pe care am avut-o cu vicepreşedintele CSM Bogdan Gabor, foarte receptiv, mergând până acolo încât şi-a exprimat nedumerirea că avem un Vişinescu condamnat pentru crime împotriva umanităţii, că avem dosarul Mineriadei redeschis şi dosarul Revoluţiei să fie clasat şi practic aruncat la groapa de gunoi, aşa cum îşi doresc Ion Vasilache, şeful Parchetelor Militare, procurorul general Tiberiu Niţu”, a declarat Teodor Mărieş.

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie a menţionat că decizia CEDO a fost în sensul de a se da dreptate victimelor, a se da satisfacţie urmaşilor celor ucişi şi, nu în ultimul rând, să se răspundă interesului major al naţiunii române pentru acest eveniment.

O nouă decizie CEDO Alexandrescu şi alţi ic. României (nr. 56842/08  şi sapte alte plângeri). Reclamanţii: Carmen Doroteia Alexandrescu, Ion Băroiu, Iosif Bălaş-Salcoci, Ştefan Boran, Vladimir Ciobanu, Marin Dincă, Cristian Paţurcă, şi  Laura Veronica Stoica, sunt cetăţeni   români născuţi  respectiv în 1950, 1958, 1939, 1957, 1948, 1938, 1964 şi  în 1943 şi locuiesc la Bucureşti.

În aceste dosare, ei reclamau procedurile penale legate de represiunea violentă   exercitată de către autorităţile militare contra  manifestaţiilor din Bucureşti. Între 21 şi  23 decembrie 1989, la Bucureşti, reclamanţii au participat la  manifestaţiile anticomuniste care sunt la originea  căderii regimului comunist. În  1990, Parchetul militar a deschis o anchetă penală referitoare la represiunea violentă a acestor manifestaţii. El a interogat reclamanţii ca martori ai violenţei exercitate de militari contra civililor.

Reclamanţii au depus plângere penală şi s-au asociat  acestor proceduri în calitate de părţi civile. Se pare că ancheta penală mai este în curs în cadrul autorităţii interne. Între 13 şi 15 iunie 1990, la Bucureşti, reclamanţii,  parte din manifestanţii care protestau împotriva noului guvern investit,  au fost  din nou violent reprimaţi. Intervenţia armată a forţelor militare, forţe cărora li s-au alăturat mii  de mineri care fuseseră aduşi la Bucureşti, s-a soldat cu moartea a o sută de oameni şi rănirea a altor sute de civili.

În 1990, s-au deschis anchete penale ale crimelor înfăptuite, în cursul represiunii violente a manifestaţiilor şi reclamanţii li s-au asociat ca părţi civile.

Un NUP a fost pronunţat pe 17 iunie 2009 şi recursul împotriva acestui NUP a fost respins pe  3 septembrie 2009, de către procurorul şef.  După aceea, Înalta curte de Casaţie  şi Justiţie a confirmat aceste decizii.

Invocând anume art.6 §1 (dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil), reclamanţii au considerat termenul  nerezonabil – durata procedurilor penale legate de evenimentele din decembrie 1989, la care s-au alăturat ca părţi civile.