• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 18 Noiembrie 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 8 Septembrie , 2017

Bilanţul primei sesiuni parlamentare: absenteism şi „bătălie” pe ciolan

Absentează mult şi sunt preocupaţi mai mult de func­ţii şi numiri. Aşa ar putea fi caracterizată activitatea parlamentarilor în prima sesiune, conform unei evaluări efectuate de IPP. Statistic, în prima sesiune a mandatului 2016-2020 (februarie - iunie 2017) au fost înregistrate 581 de inițiative legislative, 247 la Camera Deputaților și 334 la Senatul României.  Acestea se adaugă celor peste 790 de inițiative legislative deja intrate în procedură legislativă. Peste 1.000 de acte normative se află așadar, în prezent, pe masa parlamentarilor, fără a putea să apreciem serio­zitatea documentării și pregătirii res­pectivelor propuneri.


Guvernul este în continuare principalul inițiator și cel ale cărui proiecte de acte normative se adoptă și devin legi, spre deosebire de inițiativele parlamenta­rilor care, din diferite motive (inclusiv de ne-susținere politică) rămân mult timp în arhiva de restanțe a Parlamen­tului sau sunt respinse. În cazul proiectelor inițiate de parlamentari, în continuare, nu se poate stabili care persoană, dintr-o listă de semnături, a fost cel care a avut ideea și cea mai consistentă contribuție. Majoritatea proiectelor sunt depuse, pentru a crește șansele de adoptare, cu semnături multiple, aceștia făcând parte, de regulă, din partide diferite.
O analiză a listei priorităților legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2017 cuprinde 118 de proiecte de lege. 59 au parcurs diferite etape ale procesului legislativ (4 proiecte au fost înregistrate la Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată și 55 au fost înregistrate la Camera Deputaților ca Cameră decizională). Cele mai multe inițiative adoptate, la nivelul ambelor Camere, s-au referit la domeniul fiscal, al agriculturii sau al mediului, după cum se observă.

„Remarcăm faptul că Parlamentul adoptă mai ales proiecte de lege de aprobare a Ordonanțelor inițiate de Guvern. România are o mare problemă cu reglementarea prin Ordonanțe, iar prima sesiune parlamentară confirmă acest trend îngrijorător pentru calitatea reglementărilor. O parte a Ordonanțelor sunt inițiate în 2016 de Guvernul cu mandat de un an, iar alta de actualul Guvern”, transmite IPP.

Continuă, de asemenea, practica pro­iectelor adoptate tacit de către Camera Deputaților / Senatul României în calitate de primă Cameră sesizată. Printre proiectele adoptate tacit la Camera Deputaților și care, în aprecierea IPP, ating subiecte importante, amintim: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale; Propunere legis­lativă pentru modificarea Legii educa­ției naționale nr. 1/2011; Propunere le­gislativă pentru completarea Legii 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației pu­b­li­ce locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgența a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (aceasta din urmă devenită Legea nr. 129/2017).
La Senat din cele 21 de proiecte adoptate tacit, 15 au devenit Legi. 
Activitatea în plen
și în comisiile permanente la nivelul primei sesiuni
La Camera Deputaților - în prima sesiu­ne a anului 2017 (incluzând și ședințele din luna ianuarie, dar și cele comune cu Senatul României) au fost 58 de ședințe de plen. Doar la 24% (14) dintre acestea a participat și Președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea, majoritatea acestor ședințe fiind conduse de către Deputatul Petru Gabriel Vlase, Vicepreședintele Camerei Depu­taților. Din aprilie 2017, ședințele sunt conduse, de regulă, de către Florin Ior­dache, devenit Vicepreședinte al Ca­merei Deputaților / Biroul Permanent după plecarea din Guvern.
La Senat - în perioada 4 ianuarie - 30 iunie 2017 au fost 41 ședințe de plen ordinare, 3 sesiuni extraordinare iar ședințe comune - 19 rezultând un total de 63 de ședințe.
De ani de zile, schimbându-se Regula­mentele celor două Camere, discuțiile pe fondul proiectelor de acte normative sunt în comisiile permanente și totuși, cu câteva excepții (de componență, dar și de moment - la audiere miniștrii, la Buget), activitatea acestora nu este, în continuare, nici eficientă nici transpa­rentă. Când societatea civilă a insistat să fie prezentă la lucrările unei comisii, s-au găsit motive să nu se întâmple (semn că, în continuare, se practică trans­parența în mod avantajos Parla­mentului). Cel mai grav însă ni se pare faptul că nu se afișează informații (nici prompt, nici complet și nici uniform) despre activitatea comisiilor. Între Senat (indolent la toate apelurile presei și ale societății civile) și Camera Deputaților rămâne o diferență enormă, din perspectiva accesibilității celor câteva informații despre activitatea comisiilor permanente. IPP susține, de cel puțin 10 ani, unificarea serviciilor tehnice sau / și a modului de prezentare a informațiilor de către cele 2 Camere.
Dacă la Camera Deputaților există chiar și un sistem de transmitere în direct a ședințelor de comisii permanente (a unora) și un nivel încurajator de actualizare a informațiilor despre ordinea de zi a ședințelor de comisii sau a proiectelor aflate în dezbatere, la Senat aceste lucruri nu există sau se accesează extraordinar de greu, ca și când îndeamnă cetățeanul să renunțe.

La Camera Deputaților, activitatea comisiilor permanente în cifre ne arată că, în continuare, Comisia Juridică este cea mai importantă / aglomerată, ur­mată de cea pentru Buget.
„Remarcăm numărul mare al ședințelor Comisei pentru românii din afara granițelor țării. Comisia nu a avut nicio inițiativă în dezbatere pe fond, redactând 1 aviz și răspunzând unui număr de 35 de scrisori / memorii în 70 de ședințe”, transmite Institutul.
Control parlamentar
La Camera Deputaților, cele mai multe întrebări și interpelări adresate Guver­nului și / sau altor instituții publice au fost formulate de PMP, urmat de USR și de PNL. La Senat ordinea se schim­bă: USR, PNL și apoi PMP (după nu­măr întrebări și interpelări).

 

 

Principale concluzii și recomandări, conform IPP:
 

 

Parlamentul continuă să fie reactiv, agenda sa de lucru fiind stabilită de Guvern mai ales prin proiectele de adoptare a ordonanțelor de urgență.
Prima sesiune de lucru a Parlamentului din acest mandat a fost marcat - lucru de înțeles, dar până la un punct - de aspecte organizatorice, sesiunea fiind foarte slabă cu privire la proiectele inițiate de parlamentari. Nu înțelegem de ce actualii senatori și deputați nu vin în Parlament deja pregătiți cu câteva proiecte de lege documentate de la momentul anunțării deciziei de a candida până cânt sunt aleși. Mai ales în condițiile în care cea mai mare parte a membrilor staff-urilor senatorilor și deputaților este formată din persoane - colaboratori apropiați ai acestora. Birourile Parlamentare nu sunt promovate de parcă intenționat senatorii și deputații vor să ne transmită că, după alegeri, dialogul cu societatea nu mai este o prioritate. Mai ales Opoziția se putea pregăti mai bine cu o listă de proiecte de acte normative pentru a nu se mai rezuma la comunicate de presă / luări de poziție și critici punctuale pe proiectele coaliției de guvernare.
Președinții celor două Camere au tendința să absenteze de la a conduce lucrările plenului, lucru care are consecințe, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP) asupra agravării disciplinei de prezență în cele două Camere. „Programul de lucru în sine încurajează chiulul”, consideră Directorul IPP - Adrian Moraru, care opinează că acesta trebuie schimbat cât mai repede.
Transparența la nivelul Parlamentului trebuie practicată cu mai multă rigoare. Parlamentul clamează transparența dar, în momentele cheie (tensionate) când societatea civilă cere acces la lucrări acest drept este negat. Cu toate acestea, în această primă sesiune, prin comparații cu sesiuni similare din anterioarele legislaturi, se remarcă o apetență a parlamentarilor pentru colaborarea cu ONG, mai ales din sectorul social, foarte multe dezbateri și mese rotunde (nu neapărat concretizate în proiecte legislative) fiind organizate.
Informațiile despre activitatea comisiilor se accesează cu mare dificultate când Parlamentul dispune de toate resursele și know-how-ul pentru a le face disponibile. Inclusiv influențarea parlamentarilor de către grupuri de presiune se face în mod netransparent, IPP propunând printr-o scrisoare celor două Birouri Permanente să instituționalizeze Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), extinzând actuala sferă de aplicabilitate de la Guvern și la Parlament.
Ca și facilitate de accesare a informațiilor, între Cameră și Senat există diferențe uriașe, condițiile tehnice sunt fundamental diferite și, de aceea, reluăm apelul de uniformizare a staff-urilor tehnice între cele două Camere, cu o economie atât financiară internă, dar și de timp din partea cetățenilor.
În general, deși este una dintre instituțiile cu buget și expertiză de vârf (prin comparații cu alte instituții centrale), Parlamentul este rudimentar în folosirea tehnologiei pentru simplificare, comunicare eficientă și creșterea transparenței. Societatea
s-a modernizat, se comunică online, pot fi afișate situații statistice pe orice mediu de stocare, doar Parlamentul nostru lucrează (uneori intenționat) cu creionul și hârtia pe care se pune întotdeauna decizia politică, inclusiv pentru consemnarea cererilor de concediu ale parlamentarilor. Facem un apel către condu­cerea Camerelor să redimensioneze structura gigantică de angajați și să investească mai mult în tehnologizare, uniformizând cele două Camere.

Procedura adoptării tacite nu trebuie abuzată, așa cum tinde să fie în prezent.
Procedura de audiere realizată de Comisiile parlamentare, în general, și de cele speciale, în particular (cum a fost cea care s-a constituit în această primă sesiune privind anchetarea unor activități referitoare la alegerile din 2009) deși reprezintă în fond un progres,tinde să intre în derizoriu datorită substanței anchetei și transformării acestui instrument într-un talk-show mutat din studiourile TV în Parlament. Atragem atenția că aceste comisii trebuie să fie constituite din oameni care caută adevărul, încearcă să identifice pro­bleme legale ce trebuie corectate și în niciun caz de oameni nepregătiți care nu cunosc subiectul anchetei, pun întrebări fără legătură cu ancheta sau care au ca rol să umilească persoanele chemate la audieri. Astfel de scene, în care cei audiați sunt net superior pregătiți celor care le pun întrebări creează un imens deserviciu nu doar acestor parlamentari, dar și imaginii Parlamentului în ansamblu.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.