• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 17 Mai 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 23 Aprilie , 2013

Basarabie! Libertatea şi progresul vin de peste Prut!

Basarabia. E numele celei mai pătimite părţi din trupul ţării. Un nume care a devenit

sinonim deopotrivă cu lacrima, rugăciunea şi patriotismul. “Urcată pe cruce” şi fără certitudinea “Învierii”, cum spunea Păunescu, Basarabia îşi trăieşte drama într-o linişte apăsătoare, generată de deznaţionalizarea feroce şi nepăsarea noastră, căutându-şi libertatea şi progresul. Într-o carte document, academicianul Sergiu Ion Chircă arată că acestea pot veni doar de peste Prut.

 
 
 

 „Astăzi credem că ar fi venit timpul ca să pretindem şi noi ceea ce ni se cuvine de secoli. E timpul să declarăm neted şi clar că în ţara noastră (căci este a noastră mai bine decât a orişicui) noi nu suntem, nici vrem să fim maghiari ori nemţi. Suntem români, vrem să rămânem români şi cerem egala îndreptăţire a naţiunei noastre. Faţă cu orice încercare de deznaţionalizare ori suprematizare, întrebăm cu răceală şi conştienţi de drepturile ce ni le dă aboriginetatea noastră şi spiritul secolului: ,,Cine sunt aceşti oameni şi ce vor ei în ţara noastră?”.

Editorialul scris de Eminescu în 1870 e valabil şi astăzi. Numai că, Basarabia, partea sângerândă a ţării noastre, nu mai întreabă ,,Cine sunt aceşti oameni şi ce vor ei în ţara noastră?”, ci mulţi se întreabă cine sunt ei. După decenii de deznaţionalizare, mistificare şi minciună, mulţi dintre fraţii noştri de peste Prut au ajuns să creadă că “basarabenii” sunt o etnie şi “moldoveneasca” o limbă. La fel şi mulţi dintre noi, cei de dincoace de Prut. Astăzi, cunoaşterea istoriei care a fost interzisă, ascunsă şi contaminată atâtea decenii, a devenit o datorie de onoare.

 

La 200 de ani de la primul rapt al Basarabiei, din 1812, un academician de renume, Sergiu Ion Chircă, a avut curajul să spună „Redeşteaptă-te, române!”, printr-o carte document: „Basarabie! Libertatea şi progresul vin de peste Prut!”. Publicată iniţial în primăvara anului 2011, cu un tiraj de 10.000 de exemplare, “cartea pentru toţi”, cum este descrisă încă de pe copertă, a fost reeditată, într-o a doua ediţie, anul trecut. Donată la instituţii publice, biblioteci şi licee, cartea-document se adresează tuturor, “de la vlădică, la opincă”, pentru ca fiecare în parte şi toţi împreună “să-şi dea seama că sunt aşa cum i-a creat Domnul, români moldoveni, şi nicidecum doar nişte moldoveni aparte, cum a dorit şi doreşte Rusia: un moldovean într-o Moldovă aparte, dezmembrată, cronic săracă şi instabilă”.

Astăzi, mulţi basarabeni se întreabă dacă scenariul din 1939 se poate repeta şi dacă Rusia mai poate decide, cu acordul Germaniei, soarta Basarabiei. Autorul crede că nemţii îşi dau seama ce reprezintă Basarabia pentru o Europă unită. De aici şi singura soluţie pentru viitorul Basarabiei: UE şi “unirea” cu fraţii de peste Prut în cadrul structurilor europene: Uniunea Europeană şi NATO. Autorul împărtăşeşte convingerea că RM nu are alternativă de supravieţuire doar decât în cadrul Uniunii Europene: „În afara UE, acest stat pur şi simplu dispare”

 

Încă din Introducere, autorul argumentează convingător unitatea Neamului Românesc, inclusiv – a celui din Republica Moldova, şi rememorează ratarea momentului prielnic de reîntregire în 1991: „Unitate moldoveni: pentru limbă şi alfabet!” – trebuia transformată imediat în (lozinca) „Unire, moldoveni, cu fraţii de peste Prut!”. Iar aici, vina cea mare o poartă “miopia politicienilor” români.

Dacă tăcerea Bucureştiului poate fi justificată, scuzată în anii 1940 şi în perioada comunismului, delăsarea anilor ’90 nu are nicio scuză. După părerea autorului, Traian Băsescu „este primul om politic român care după 60 şi ceva de ani de tăcere a Bucureştiului, a spus în glas tare, Europei şi lumii întregi, despre tragedia Basarabiei şi nordului Bucovinei”.

În 2009-2010, Basarabia s-a ridicat din nou la luptă. De această dată, meritul e al generaţiei tinere. Pentru a reuşi reorientarea spre structurile europene şi spre fraţii de sânge, tinerii au nevoie de susţinere. Mai ales de susţinerea noastră, a celor de dincoace de Prut şi de cunoaştere: „Fiecare basarabean trebuie să-şi cunoască neamul, istoria şi nevoile lui, dar şi necazurile prin care a trecut şi de cine au fost provocate. Acestea te fac să nu fii indiferent faţă de strămoşii tăi, faptele lor te vor încuraja şi te vor mobiliza pentru ziua de azi şi cea de mâine, în faţa lor vei răspunde ce ai făcut şi ce ai de gând să faci, ca să nu le fie ruşine urmaşilor tăi”.

Acesta este şi motivul pentru care Sergiu Ion Chircă a devenit un adevărat “apostol al naţionalismului”. Din indemnizaţia de academician şi cea primită pentru diverse articole, a decis să “deştepte” poporul lui prin cărţi “cea mai puternică forţă după cea supranaturală, cea dumnezeiască”. Pentru că, ştiind cine sunt, toţi basarabeni să ştie încotro trebuie să se îndrepte în viitor.

 

Cu o bibliografie impresionantă, cartea academicianului Chircă dezbate pe larg şi complet problema basarabeană. Compartimentul I al lucrării este intitulat „Curge Prutul printre fraţi şi plânge” (p. 29-72). Autorul prezintă succint istoria dramatică a românilor basarabeni (secolele XIX-XX) şi face trimiteri la cele mai importante documente şi expune principalele etape ale istoriei noastre. Compartimentul II al lucrării, intitulat sugestiv „Români am fost, români suntem, români vom fi cât vom trăi” demonstrează caracterul unitar al poporului român. Din multiplele citate, selectate de autor în urma unor studii îndelungate, voi cita concluziile generalului rus Alexei N. Kuropadkin (1848-1925), care scria în 1910 următoarele: „Populaţia românească din Basarabia, anexată acum 100 de ani, trăieşte astăzi separată şi în afară de populaţia rusă. În viitor, fie pe cale paşnică, fie în urma unui război, unitatea poporului român este un fapt inevitabil” (p. 106). Cât de profund a intuit generalul rus perspectiva românilor basarabeni! În urma Primului Război Mondial, Imperiul ţarist s-a descompus, iar basarabenii, prin voturile liber exprimate de membrii Sfatului Ţării, s-au unit cu Patria mamă România (la 27 martie 1918).

Cel de-al treilea compartiment al monografiei, intitulat „Conştiinţă de neam, unitate şi demnitate” cuprinde mărturii ale celor care au apărat naţionalitatea şi drepturile noastre, dar şi evenimente şi documente din istoria recentă a ţării.

Ultimul compartiment, „Două secole de agresiune, confruntare şi dominaţie. Poate-ţi ajunge, Rusie?” are ca motto un citat al omului politic Take Ionescu: “Rusia ţaristă şi România sunt două vieţi care se exclud. Rusia este duşmanul natural al României” şi analizează extrem de obiectiv şi corect situaţia actuală a Rusiei şi relaţiile româno-ruse.

În “Epilog”, autorul recunoaşte că, dincolo de problemele externe există şi o “ruptură internă”, lupta între generaţia tânără, care a înţeles şi a conştientizat identitatea românească a basarabenilor şi populaţia în vârstă, neinformată, susţinută şi de a cincea “coloană a imperiului”, “moldoveni într-o ţară artificială croită de către Stalin şi Hitler”. După părerea autorului, moldovenii au nevoie azi de o economie funcţională şi o carte despre rădăcinile lor, ale strămoşilor şi fraţilor lor. Această carte există. Şi arată încă din titlu, calea prin care poate fi îndeplinit cel de-al doilea deziderat: “Basarabie! Libertatea şi progresul vin de peste Prut!”.

 
 

Sergiu Ion Chircă este profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe economice, Om emerit în Ştiinţă, membru de onoare al Academiei Române. Domnia sa a publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 11 monografii consacrate diverselor probleme teoretice şi practice ale economiei. În anii 1990-1994, dl Sergiu Chircă a fost deputat în primul Parlament al RM; în lucrările sale ştiinţifice a argumentat orientarea strategică a Statului RM spre Uniunea Europeană prin România şi cu România împreună; a demonstrat şi a înaintat propunerea ca RM să părăsească zona rublei sovietice şi să adere la leul românesc. Profesorul Sergiu Chircă este cunoscut publicului cititor şi ca publicist; a studiat istoria Basarabiei încadrată organic în Istoria Românilor. În acest domeniu, domnia sa a publicat trei monografii. Ultima dintre acestea se numeşte „Basarabie! Libertatea şi progresul vin de peste Prut”.

 
 

„Este o carte necesară pentru cei care nu mai ştiu cine sunt ei. Sergiu Chircă e un om adevărat, şi economist, om de ştiinţă, publicist”.

Petru Soltan, academician

 

„Prin cărţile lui Chircă descoperim conştiinţa de sine, conştiinţa de basarabean, or am fost prea mult cotropiţi de propriile orgolii şi rătăciri. Chircă este un promotor al valorilor şi demnităţii naţionale”.

Nicolae Dabija, scriitor

 

„Chircă nu este doar un bun economist, este şi un bun istoric. D-lui a făcut un act patriotic. A editat din cont personal peste 10.000 de exemplare de cărţi pentru a face donaţii bibliotecilor din ţară, şcolilor şi liceelor.”

Alexandru Moşanu, ex-preşedinte al primului Parlament al RM

 
 

„Basarabene! Te-ai convins că tu, de unul singur, cu ţărişoara ta mică şi vulnerabilă nu vei exista, pe tine te doresc ba cei din Occident, ba cei din Răsărit, ba în formă de tampon pentru ruşi şi ucraineni, ba un hat pentru UE, SUA şi NATO. Indiferent unde şi cu cine te vor plasa evenimentele şi viitorii învingători ai confruntărilor geopolitice din sud-estul Europei, situaţia ta devine catastrofală. Deşteaptă-te, basarabene şi încearcă să înţelegi că eşti folosit şi   manipulat în interesele celor ce se bat cu slavii din est, iar aceştia cu cei din Occident; iar tu le permiţi toate acestea pentru că ţi-ai uitat identitatea şi, lipsit de orice mândrie, te împleticeşti printre picioarele celor mari şi tari, în loc să te uneşti cu fraţii tăi de sânge (din Europa) şi să fii protejat şi asigurat pentru viitor”

 

Fragment din Epilogul cărţii “Basarabie! Libertatea şi progresul vin de peste Prut!”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.