• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 11 Decembrie 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 3 Martie , 2017

Banii elevilor din categoriile defavorizate, jucaţi la ruleta unor interese obscure

De ani buni, ţara noastră pompează fonduri importante într-o serie de programe menită să reducă rata de părăsire timpurie a şcolii până la 11,3% în 2020, obiectiv asumat la nivel european. Un raport recent al Curţii de Conturi demonstrează însă că rezultatul e departe de a fi atins, iar banii alocaţi au fost cheltuiţi, în mare parte, discutabil.

 

În concordanţă cu Strategia Europa 2020, ţara noastră a stabilit ca obiectiv reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii (RPT) la 14,8% până în 2014, 12,8% până în 2017 şi 11,3% până în 2020. În acest sens, în ultimii ani s-au alocat fonduri uriaşe printr-o serie de programe. Numai că ţinta asumată de România e încă departe de a fi atinsă. De ce? Un raport recent al Curţii de Conturi privind gestionarea fondurilor alocate programelor sociale pentru educaţie, concepute şi finanţate pentru susţinerea activităţii şcolare a elevilor din medii defavorizate, a luat în vizor modul în care au fost cheltuiţi aceşti bani.

În cadrul Programului „Rechizite şco­lare”, elevii care provin din familii a căror venit mediu net lunar, pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maxim 50% din sa­la­r­iul de bază minim brut pe ţară primesc re­chizite în valoare de 25 lei/pachet/elev din învăţământul primar şi 30 lei / pa­chet/elev din învăţământul gimnazial.
În teorie, programul sună bine. În prac­tică însă a fost un fiasco. În primul rând, în stilul dulce românesc, au intervenit întârzieri foarte mari. Conform calendarului, până în data de 22 august a fiecărui an şcolar trebuia finalizată achiziţia pachetelor de rechizite şco­lare, iar în perioada 26 septembrie - 10 octombrie acestea trebuiau distribuite către beneficiari. Dar autorităţile au fost luate prin surprindere de începutul anului şcolar, aşa că, în realitate, lansarea procedurii de achiziţie şi finalizarea acesteia cu întârziere a condus la distribuirea rechizitelor şcolare cu mult mai târziu de 25 septembrie, conform calendarului, respectiv în luna decembrie sau ianuarie a anului următor.
Apoi, distribuţia s-a făcut în multe cazuri fără nicio hârtie şi fără res­pectarea legii. Iar rechizitele rămase au fost lăsate de izbelişte: „Stocurile de rechizite şcolare rămase neutilizate, în valoare estimativă de 1.256.683 lei, nu au fost inventariate, înregistrate în contabilitate şi evidenţiate în situaţiile financiare anuale, nici la nivelul ordonatorilor terţiari, nici la nivelul ordonatorului secundar. Aspectele au fost constatate la unităţile şcolare verificate din subordinea  ISJ – Bihor, Dâmboviţa, Maramureş, Satu Mare, Suceava, Olt, Prahova, Vâlcea, Botoşani, Harghita, Gorj, Sibiu”, arată Curtea de Conturi. 

Alt program, alte probleme: decontarea transportului. O dată cu intrarea în vigoare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, elevilor care nu pot fi şco­larizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contrava­loarea a 8 călătorii dus - întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă. Curtea de Conturi a sesizat că există diferenţe semnificative între tarifele practicate pe distanţe similare de către operatorii de transport auto, chiar şi de 400%: „Pe rutele de transport pe care nu a existat concurenţă, tarifele practicate de operatorii de transport auto pentru abonamentele lunare ale elevilor au înregistrat valori maxime (exemplu: operatorii de transport din ju­deţele: Covasna, Brăila, Tulcea, Hu­ne­doara, Maramureş etc.).
Tarifele maxime practicate de operatorii de transport auto pentru abonamentele lunare ale elevilor au înregistrat valori de până la 4,5 ori mai mari decât tarifele practicate, pe distanţe similare, de CFR Călători SA pentru abonamentele lunare de transport fero­viar de călători”.
 
Programul „bani de liceu” constă în acordarea unui sprijin financiar lunar din sume alocate de la bugetul de stat pentru elevii care urmează, la cursuri de zi, liceul şi care provin din familii al căror venit brut lunar pe membru de familie realizat în ultimele 3 luni anterioare depunerii cererii este de maxim 150 lei, precum şi pentru elevii care beneficiază de o măsură de protecţie socială ori aflaţi sub tutelă, în cazul respectării condiţiei de venit.

Cuantumul sprijinului financiar este în sumă de 180 lei, se acordă pe perioada cursurilor şcolare, inclusiv pe timpul pregătirii şi susţinerii examenului de bacalaureat sau de diplomă şi pe perioada practicii în producţie. Din raportul Curţii de Conturi reiese că: „Au fost angajate şi efectuate plăţi nelegale în sumă estimată de 1.915.676 lei, repre­zentând sprijin financiar acordat unor elevi care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege privind limita maximă a venitului brut lunar pe membru de familie realizat în ultimele 3 luni anterioare depunerii cererii, respectiv de maxim 150 lei.
Astfel de abateri au fost constatate la multe dintre unităţile şcolare verificate aflate în subordinea ISJ - Dâmboviţa, Maramureş, Mehedinţi, Timiş, Mureş, Suceava, Arad, Călăraşi, Teleorman, Bistriţa – Năsăud, Tulcea, Vâlcea, Botoşani, Sălaj, Harghita, Neamţ, Gorj, Argeş, Bacău, Constanţa, Olt, Galaţi, Prahova, Satu Mare”.

 

 

Concluziile Curţii de Conturi
 

În concluzie, se poate afirma că România se confruntă cu importante provocări în ceea ce priveşte participarea la învăţământul primar şi gimnazial, cu un efect direct asupra fenomenului de părăsire timpurie a sistemului de educaţie.
Programele sociale şi politicile axate pe sprijinirea materială a familiilor dezavantajate, aflate în impo­sibilitatea de a-şi susţine financiar copiii în sistemul de învăţământ, până la obţinerea unei calificări, au un impact pozitiv în menţinerea elevilor în sistemul de învăţământ preuniversitar, descurajând fenomenul de părăsire timpurie a şcolii.

Din păcate, abandonul şcolar se menţine ridicat, în ciuda programelor derulate la nivel naţional sau local. Copiii şi tinerii care provin din medii dezavantajate socio - economic, cei din mediul rural (în special băieţii din grupa 11 - 14 ani), cei de etnie romă şi cei care au nevoi speciale de educaţie reprezintă categoriile cu cel mai ridicat grad de risc.

Luând în considerare aspectele prezentate se concluzionează faptul că în vederea îndeplinirii obiectivului asumat de ţara noastră referitor la Strategia Europa 2020, în ceea ce priveşte educaţia (reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii la 11,3% până în anul 2020), sunt necesare transformări ample, atât în sectorul educaţional, cât şi în cel economic. În acest sens, sunt necesare demersuri pentru îmbunătăţirea performanţei educaţionale, în vederea satisfacerii cerinţelor unei economii bazate pe cunoaştere, a creşterii calităţii proceselor de predare şi învăţare şi a eficienţei sistemului de învăţământ.
Totodată, trebuie respectat şi susţinut principiul egalităţii de şanse în educaţie, indiferent de caracteristicile individuale: dizabilităţi fizice sau mentale, mediul cultural sau socio - economic, limba mater­nă, originea etnică etc. De asemenea, îmbună­tă­ţirea calităţii şi creşterea investiţiilor în învăţă­mântul preuniversitar, inclusiv în învăţământul profesional şi tehnic, creşterea participării şcolare la toate nivelurile învăţământ, precum şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor şi a cadrelor didactice ar trebui să reprezinte priorităţi cheie ale politicilor de guvernare naţională, pentru atingerea obiectivului stabilit în Strategia Europa 2020 în domeniul educaţie.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.