• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 12 Mai 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 24 Ianuarie , 2014

Bal de dragobete!

În 24 februarie, UAC Europe, Asociaţia Nemus şi Şcoala Dumbrăviţa vor organiza „Balul Dragobetelui” la care sunt invitaţi toţi elevii claselor a VII-a şi a VIII-a din comună. Ca în fiecare an, în cadrul balului va fi organizat un concurs de Miss şi Mister, iar originalitatea, frumuseţea şi romantismul vor fi premiate. Detaliile vor fi anunţate în numerele viitoare ale revistei.

 
 

Dragobetele este o sărbătoare cu rădăcini slave de rit vechi celebrată în unele locuri din România pe 24 (Glovo-Obretania) sau pe 28 februarie, l, 3 şi 25 martie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul sărbătorii Valentine’s Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroşi etnologi şi filologi, propunându-se variate explicaţii pentru originea sa. Dragobetele este o sărbătoare cu o tradiţie relativ nouă, având o vechime în jurul a 170-180 de ani de la pătrunderea ei în teritoriile româneşti şi păstrate cu precădere în sud-vestul României.

 

Fiul asprei şi capricioasei Babe Dochia, Dragobetele reprezintă principiul pozitiv al forţelor latente ale naturii, care se pregătesc să renască şi să explodeze sub forma primăverii. Denumit uneori şi Cap de Primăvara, era sărbătorit în funcţie de zona etnografică, într-una din zilele de la sfârşitul lui februarie şi începutul lui martie.

 

Dragobetele marchează o ancestrală sărbătoare precreştină a românilor, care inspiră dragoste, iubire, chiar patimă, şi care te invită să îţi declari dragostea în public şi să îţi găseşti perechea. Acest duh, sub latura sa pătimaşă, se identifică deseori cu Năvalnicul sau Zburătorul, un fecior frumos şi periculos care în basmele şi legendele româneşti le ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost pedepsit de Maica Domnului şi transformat în plantă de leac pentru dragostea rănită, care îi poartă numele.

 

Etnografii şi culegătorii de folclor de la sfârşitul veacului al XIX-lea menţionau şi alte variante de denumiri ale acestei sărbători, precum “Cap de primăvară”, “Şantion de primăvară” , “Ioan Dragobete” sau “Dragostitele”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.