• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 11 Decembrie 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 17 Noiembrie , 2017

Anual, o comună din Maramureş dispare!

Anual, o comună de dimensiunea localităţii Poienile Izei dispare! În ultimii trei ani, sporul natural al populaţiei (diferenţa dintre naşterile vii şi decedaţi) a fost negativ – 900 de persoane. Practic, anual, populaţia judeţului se diminuează cu aproape 1000 de locuitori. Sate întregi sau zone geografice au devenit „îmbă­trânite”, iar naşterea unui copil este un eveniment extrem de rar.

După 1989, numărul nou-născuţilor din România a scăzut dramatic. Astfel, dacă în urmă cu 27 de ani se năşteau anual 314.746 de copii, două decenii mai târziu, numărul acestora a scăzut aproape la jumătate. Iar evoluţia de la an la an confirmă faptul că românii iau tot mai greu decizia de a face copii. Cifrele sunt îngrijorătoare în condiţiile în care popu­laţia României scade cu 5.000 de persoane pe lună, iar numărul pensionarilor a ajuns în prezent la 5,4 milioane. Socio­logii estimează că până în anul 2050 po­pulaţia României va scădea la 16 milioa­ne de persoane. Iar Maramureşul se află, din păcate, în acelaşi trend negativ.
Sunt localităţi întregi în care, în acest an s-a născut un singur copil şi altele cu două-trei naşteri. În cele mai multe cazuri, numărul de naşteri poa­te fi numărat pe degete. Şi, în aproape toate cazurile, numărul deceselor este dublu. Potrivit Direcţiei de Statistică Maramureş, în unele localităţi, în străi­nătate însă se nasc aproape jumătate din numărul copiilor născuţi în ţară. Un exemplu în acest sens ar fi comuna Fărcaşa, dar şi comuna Moisei.
De exemplu, în Rona de Sus s-au născut, în 2017, în străinătate, 7 copii; în Rus­cova - 25 de copii; în Seini – 23; în Poie­nile de sub Munte - 19 şi lista ar putea continua. Prin comparaţie, în Rona de Sus s-au născut în ţară 30 de copii, în Ruscova tot atâţia, în Seini, 28, în Poienile de sub Munte, 27. Iar aceste localităţi nu sunt tocmai vârfuri negative ale natalităţii, ci dimpotrivă.

Liviu Tămaș, primarul comunei Budești spune că şi în localitatea pe care o conduce, numărul de decese este mai mare decât cel de naşteri: „În 2016, din ceea ce avem noi, din ceea ce vin pentru alocații și de regulă vine toată lumea, avem înre­gistrate 25 de nașteri. Iar în 2017, până la ora actuală, avem 23 de nașteri. Trans­crieri, adică bebeluș născut în străinătate și care se raportează și la noi este unul singur pe anul trecut. Însă, în 2016 am avut 50 de decese, iar în 2017, până la ora actuală, 40. Deci ne situăm undeva la dublu. Numărul scăzut de nașteri este cauza faptului că familiile nu mai fac mai mult de doi copii, indiferent dacă sunt aici sau în străinătate. Nu putem spune că numai cei care se duc în străinătate, sau cei care rămân sunt în această situație. Nu. Asta este o situație general valabilă. Pentru că, de exemplu, de la noi nu sunt plecați mulți în străinătate. Dar familiile nu mai sunt atât de numeroase cum erau altă dată. Asta cu toate că oamenii de la noi sunt credincioși și familiști, dar așa este în zilele noastre, dacă vorbim de numărul de copii”.

Şi Mihai Ivasiuk, primarul comunei Ocna Șugatag spune că: „În comuna Ocna Șugatag situația privind raportul dintre nașteri și decese este în general bună, este adevărat că în trendul național de scădere. În 2015, am avut însă un semnal tare urât, în sensul că s-au născut 15 și au murit 35. Dar, în anul trecut și anul acesta situația s-a mai îmbunătățit. Eu îmi explic scăderea natalității din cauza faptului că tineretul este plecat, dar situația este valabilă în toată țara. Cu toate acestea, oamenii își păstrează locuințele, ba mai mult decât atât, numărul locuințelor crește de la an la an. Asta arată că tinerii își investesc banii în localitate, ceea ce ne face să credem că gândul lor este să se întoarcă la un moment dat în localitatea natală. Trăim un paradox: pe statistici scade natalitatea, dar în același timp se investește în locuințe, cresc numărul de gospodării și oamenii sunt legați de glie. Mai exact, în 2016 am avut 39 de nașteri și 44 de decese, iar în 2017, până în 9 noiembrie avem 23 de nașteri și 29 de decese. Aceasta este situația pe toate cele trei sate ce aparțin de Ocna Șugatag. Sunt mai multe decese decât nașteri, dar se nasc copii și sperăm în mai bine”.

Gavril Ardusătan, viceprimarul comu­nei Groși spune că cauzele scăderii natalităţii sunt multiple: „Constituirea familiilor clasice se întârzie pe de o parte, iar pe de altă parte nu mai este un scop în sine ca și scop social. În ziua de azi se trăiește mult în concubinaj și realitatea aceasta este oarecum accep­tată, este mult mai tolerată față de epocile cu pregnantă educație reli­gioasă. Dar, în ziua de azi constituirea familiilor este amânată sau este pusă în plan secund în raport cu obiectivul carierei și succesul în carieră. Mentalitatea de azi este să avem locuri de muncă bune, case bune, pe scurt, verbul «a avea» predomină, și abia după 30 de ani tinerii încep să se gândească la faptul că vor avea familie, copii etc. Dar asta provoacă mai ales în rândul femeilor o dificultate, pentru că dacă fertilitatea din jurul vârstei de 20 de ani este amânată spre vârsta de 30 de ani, sigur că în multe cazuri încep să apară pro­bleme de concepție, de fertilitate, și unii ajung să nu mai poată avea copii. Așa că ajung la clinici de fertilizare. În ziua de azi, mentalitatea este să faci copii după ce ai «cuibul făcut». La noi, la Groși, se nasc copii, dar bineînțeles că la un grad mai scăzut pentru că, fiind în proximitatea orașului și părinții lucrând în Baia Mare, au făcut în așa fel încât să își ducă copiii la grădinițe cu reputație sau la școli cu reputație. Chiar dacă la noi în comună populația crește per ansamblu, nu înseamnă că raportul se păstrează și cu școala din localitate. Dar la școală și la grădiniță avem copii și funcționează. Sigur că nu la nivelul generației decrețeilor, din perioada ’68 – ’75, dar comuna este în ascensiune demo­gra­fică, precum toate localitățile din proximitatea marilor orașe. Se construiește mult la noi, dar asta nu înseamnă că populația școlară crește. Pe de altă parte, am constatat în darea de seamă de la Biserică faptul că sunt mai multe înmormântări pe an decât botezuri”.
Ioan Petrovai, primarul comunei Pe­trova spune, de asemenea, că: „Anul trecut s-au născut 11 copii în Petrova, la care se adaugă doi născuți în străi­nătate. Tot pe anul 2016 am avut 43 de decedați, din care 28 au decedat în comună, iar restul care pe unde a fost plecat sau stabilit, dar evidențele ne parvin și nouă dacă au fost de aici. Această scădere de natalitate este un fenomen general valabil în România.
De exemplu, și când am făcut documentația pentru Sala de sport aveam 560 de elevi, iar acum avem vreo 450 de elevi, deci o diferență de 100 de copii în câțiva ani. Dar situația este peste tot așa. Mai mult, am observat că în ziua de azi nici țiganii nu mai fac mulți copii. Este alarmant dacă ne gândim la raportul dintre nașteri și decese, pentru că ne putem imagina că în câțiva ani rămân foarte puțini în satele românești. Dar asta ar trebui să atragă atenția să se gândească o strategie națională. Se dovedește că nu este suficient ceea ce se face acum pentru a încuraja natalitatea. Dar, instabilitatea economică din ziua de azi îi face pe mulți să se gândească bine dacă fac sau nu copii. Asta în primul rând pentru că nefiind locuri de muncă, oame­nii se gândesc că nu vor putea avea un viitor, și că nu îi vor putea crește. Pretențiile de acum sunt mari, nu mai sunt ca și când am fost noi mici. Acum nu se mai cresc copiii cu mămăligă cu lapte, pentru că acum le trebuie tot felul de produse pentru care se face publicitate la televizor. În Petrova, am avut un caz, doamna Laza, care a avut pe vremea lui Ceau­șescu 17 nașteri, dintre care trăiesc 14, iar unul a fost botezat de Nicolae Ceaușescu. Atunci le-au dat de toate, iar acum toți sunt pe capul meu cu ajutoare sociale, cu ajutoare de urgență și alte probleme. Dar nici pe vremea lui Ceaușescu nu li s-au asigurat condiții, să li se facă locuințe, ci doar s-a dat înainte cu numărul de nașteri pentru a-i lăuda. În ziua de azi, neavând posibilitatea să le asiguri condiții copiilor ca să crească, oa­menii sunt foarte atenți în ceea ce privește natalitatea. Că oamenii n-au salarii și abia se descurcă ei, așa că nu își permit să mai aducă pe lume un copil. Sincer, nu știu cum va fi peste 50 de ani dacă nu se schimbă ceva”.

 

Pr. dr. Cristian Ștefan, consilier eparhial și purtător de cuvânt al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului: „Nu este de mirare că a scăzut numărul nașterilor, pentru că majoritatea tinerilor din comune și sate, fie se îndreaptă spre centrele urbane, fie pleacă în străinătate. Și atunci, în aceste localități unde pleacă tinerii sunt mai multe nașteri, adică în localitățile urbane sau în comunitățile românești din Occident. În felul acesta, satele noastre încet îmbătrânesc, rata tineretului scade și este firesc să avem numărul acesta mic de nașteri. Cauzele sunt în primul rând econo­mice pentru că dacă ar fi locuri de muncă și bine plătite, în zona de unde sunt respectivii tineri care pleacă, aceștia ar rămâne pe loc. Să ne aducem aminte ce au însemnat minele în zona noastră. Toată lumea a rămas în satele din zonă, și-au construit case, și-au întemeiat familii, au născut copii și satele au prosperat. Acum, zona este afectată din punct de vedere economic și atunci oamenii își caută bunăstarea în alte părți”.
Întrebat dacă ar fi și o problemă de educație, de morală, având în vedere că în ultima vreme instituția căsă­toriei s-a degradat, promovându-se „libertinajul” pe toate canalele, pr. dr. Cristian Ştefan răspunde: „Poate fi și asta un procent din ceea ce înseamnă natalitatea, pentru că acum vârsta medie de căsătorie a crescut. Acum, tinerii nu se mai căsătoresc la vârstele mai mici, cum era obiceiul acum câțiva ani, ci stau împreună, în concubinaj, se întâmplă să aibă și copii fără să fie căsătoriți. Deci, situația s-a degenerat și din punct de vedere moral. Față de anii când am intrat în preoție, pot să spun că acum se ajunge mai ușor la divorț, mai repede, dar nu pot să spun că a crescut numărul divorțurilor cu mult față de acum 20 de ani. Dar, probabil, și faptul că se căsătoresc mai târziu, au mai multe experiențe cu mai multe persoane, sigur că și asta influenţează familia. Nu întâmplător, mai demult se spunea că tinerii trebuie să fie curați și să nu cunoască pe altcineva decât pe viitorul soț sau soție, pentru că așa se formau unul după altul. Dar, având alte experiențe anterioare, în mintea omului revin momentele cu alte persoane, și de la gând și până la faptă e numai un pas: ocazia”. 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.