Aniversare în roz şi roşu Un an de la intrarea pestei porcine africane în Maramureş

Pesta porcina africană (PPA) revine în atenţia românilor, prin măsurile pe care Comisia Europeană le va lua în cadrul unei Comisii de experţi, întrunite în aceste zile. Potrivit ultimelor date oficiale, ţara noastră este cea mai afectată de virusul PPA, între ţările din Europa de est. O situaţie nedorită, prin care industria cărnii de porc va fi, este deja, afectată pe termen lung.

Producătorii, crescătorii, procesatorii şi persoanele fizice care cresc porci în gospodării vor trebui să  se supună directivelor europene astfel încât cumplita boală să fie ţinută sub control.
Aşa ar trebui să fie în mod normal sau într-o ţară normală. Din păcate, în România legea poate fi o chestiune facultativă, iar factorul uman este cel care a dus la creşterea numărului de focare de PPA. Mulţi oameni nesocotesc cerinţele impuse de autorităţi, iar rezultatul este cel de acum. Pe de altă parte, şi autorităţile române au partea lor de vină. În multe  zone din ţară, s-au mişcat cu „încetinitorul”, lăsând virusul PPA să zburde, să îşi facă de cap!
Nu a fost cazul în Maramureş, unde specialiştii DSV Maramureş au reuşit, până acum, să ţină situaţia sub control. În ziua în care redactăm acest material se împli­neşte un an de când PPA a ajuns în Maramureş. O aniversare amară!

Uniunea Europeană ar putea extinde, în cadrul unui comitet de experți care se va întruni zilele acestea, zonele din România în care este interzis comerțul cu carne de porc, pe fondul situației tot mai îngrijorătoare a infecției cu pestă porcină africană, au declarat oficiali ai Comisiei Europene.
Comitetul de experți din statele membre urmează să discute din nou demarcarea diferitelor zone restrân­se, din care vor fi interzise comerțul cu porci și carne de porc, în baza notificărilor de la autoritățile sa­nitar-veterinare din țările UE.
UE revizuiește periodic, în strânsă cooperare cu autoritățile române, actualizarea regionalizării pentru pesta porcină africană. Acest lucru se realizează permanent cu toate statele membre afectate, deoarece boala progresează rapid în anumite părți ale UE şi în special în România. Din păcate, situaţia din ţara noastră se deteriorează în conti­nuare.
De îndată ce restricţiile vor fi ridicate, comerţul poate fi reluat.

În prezent, delimitarea zonelor de risc, în funcţie de care se iau măsurile de combatere a pestei porcine africane, arată că nivelul înalt de restricţii este întins pe cea mai mare parte a teritoriului României, conform hărţii actuali­zate la începutul lunii octombrie. Sunt patru părţi colorate în albastru, roz, roşu şi verde. Partea unu este albastră, partea doi e roz, trei-roşu şi patru este verde. Ultima parte este cea mai gravă. În Europa, doar într-o insulă din Italia există o astfel de situaţie. Pentru România, culoarea „preferată” este roşu. Ţara noastră
s-a „înroşit”, ceea ce va duce la restricţii în ceea ce priveşte comerţul cu carne şi produse din carne în spaţiul UE.
Din părțile II, III și IV este interzis transportul de porci vii.
În părțile II, III și IV sunt blocate transportul de material reproducător și embrioni de porci.
Din părțile III și IV sunt blocate transporturile de carne de porc, preparate din porc și orice alte produse din carne de porc.
Din părțile III și IV sunt blocate transporturile de produse secundare din porc.

Vă prezentăm un scurt istoric al apariției pestei porcine africane în ţara noastră și modul în care a fost abordată această problemă la nivelul autorităților române.
În luna ianuarie 2014, pesta por­cină africană se răspândise în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Ca răspuns la această evoluție, Comisia Europeană a dezvoltat o strategie privind pesta porcină africană pentru statele membre afectate și pentru cele cu un risc ridicat de apariție a bolii. Strategia viza prevenirea răspândirii bolii și, în cele din urmă, eradicarea acesteia de pe teritoriile afectate, iar statele membre cu risc de apariție a pestei porcine africane au fost invitate să dezvolte programe de supraveghere și control, cofinan­țate de Comisie.
În luna decembrie 2016, pesta por­cină africană a fost confirmată în Ucraina, la mai puțin de 10 km de granița cu România.

În perioada 25 ianuarie – 2 februarie 2017, ca urmare a riscului ridicat de apariție a virusului în România, dinspre Ucraina și Moldova, Comisia Europeană a efectuat un audit concentrat, în principal, asupra celor opt județe expuse: Satu Mare, Mara­mureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați și Tulcea.
În raportul final, experții europeni au consemnat: „Per ansamblu, raportul conclu­zionează că România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de porci mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor. Deși vânătorii au cunoștință de pesta porcină africană, programul slab de supraveghere pasivă a mistreților nu oferă garanția că pesta porcină africană ar fi depistată într-un stadiu incipient după introducerea sa. Acest lucru va întârzia depistarea bolii și, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploatațiile nonprofesionale”.
Iată un exemplu, din raportul CE, privind modul în care a fost gestio­nată problema porcilor mistreți, considerați principal factor de risc pentru răspândirea bolii: „Programul actual de supraveghere a mistreților, în special supravegherea pasivă de slabă calitate, nu oferă garanția că pesta porcină africană ar fi depistată într-un stadiu timpuriu. Acest lucru va întârzia depistarea bolii și, prin ur­mare, punerea în aplicare a măsu­rilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploatațiile nonprofesionale. Sistemul actual de găsire a mistreților morți, pentru testare, este foarte ineficient, întrucât nu este bazat pe stimulente și impune vânătorilor sarcini precum livrarea carcaselor la laborator pe cheltuiala proprie, simultan cu scăderea din cota lor de vânătoare a numărului mistreților morți aduși la laborator”.

Experții europeni au identificat o serie de probleme în activitatea de depistare timpurie a bolii, dar și aspecte care țin de gestionarea situației în cazul apariției virusului pe teritoriul României. În același timp, au transmis autorităților române reco­mandări menite să corecteze defi­cien­țele identificate și să îm­­bună­­tățească punerea în aplicare a măsurilor de control.
În iulie 2017, la doar câteva luni de la auditul Comisiei Europene, pesta porcină africană este depistată, pentru prima dată, în România, la porcii domestici, în două exploatații comerciale din Satu-Mare, în apropierea granițelor cu Ungaria și Ucraina. Trei noi focare sunt confirmate în același județ, în lunile ianuarie și martie ale anului 2018. Până la sfârșitul anului 2018, numărul focarelor de pestă porcină ajunsese la 1.145. Efectivele de porcine ale României au scăzut la 3,9 milioane capete, de la 4,4 milioane de capete în decembrie 2017, și, în același timp, numărul de scroafe de repro­duc­ție a scăzut cu 12%, de la 350.000 de capete la 309.000 ca­pete, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Aproximativ 430.000 de porci au fost sacrificați în programul de eradicare a pestei și 9.214 proprie­tari au fost despăgubiți pentru pierderile cauzate, până în data de 20 august a.c., cu o valoare totală de aproximativ 54 de milioane de euro.
Dacă privim ultima hartă, cea ac­tuali­zată, rezultă că mai sunt patru judeţe care nu au probleme cu PPA, fie la porci mistreţi, fie în gospodării şi ferme.

În ceea ce priveşte situaţia  din Maramureş, lucrurile sunt în staţionare. Specialiştii de la DSVS Maramureş au acţionat rapid, de la începutul anului trecut, iar situaţia este sub control. Aici sunt cazuri doar la porci mistreţi.
Am fost la DSVS Maramureş şi am discutat cu cei de acolo despre măsurile luate. Directorul adjunct al Direcţiei, Vasile Pop şi alţi specia­lişti ne-a explicat că în Maramureş au fost luate măsurile care se impuneau în momentele respective.
„Este un an de la intrarea PPA în Maramureş şi au fost luate toate măsurile legale. În ceea ce priveşte porcii mistreţi, la noi au fost vânaţi peste 1000 de porci. Partea de graniţă cu Ucraina este expusă, din acest punct de vedere. La noi sunt două zone. Partea de peste Deal care se află în zona trei şi cea de aici care se află în zona doi. Fermele mara­mu­reşene sunt în această parte. Deocamdată nu avem alte notificări cu restricţii impuse producătorilor. În aceste exploataţii se pune ştampila hexagonală, iar produsele cu ştampilă se pot valorifica. Dacă vor fi alte impuneri, vom proceda ca atare” a declarat Vasile Pop.
Altfel spus, în Maramureş nu sunt probleme deosebite, există pro­ducţie de carne şi produse din carne de porc. Trebuie consumate aceste produse  din surse auto­rizate, acolo unde  se fac verificări pe tot lanţul de producţie, de la  fermă la procesare. Specialiştii veterinari maramu­reşeni au recunoscut că populaţia este cea care mai trece peste măsu­rile legale impuse, dar că, în ultima perioadă, nu s-au mai semnalat situaţii deosebite, probabil şi cetă­ţenii au conştientizat pericolul şi respectă măsurile legale transmise în toate localităţile maramureşene.

O Românie roşie, cu PPA, nu altceva!

Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) a emis un comunicat recent, în care spune că, pentru crescătorii din ţara noastră, ar fi benefică declararea României în totalitate cu roşu.
„După discuții cu reprezentanții de la Bruxelles, ACEBOP agreează propunerea de intrare totală a României în partea a III-a la Anexa Deciziei   nr. 709/2014 privind pesta porcină africană și solicită autorităților române să fie de acord cu această propu­nere. Ne manifestăm tot sprijinul în acest sens.
Spiritul, esența Directivei nr.60/2002 – a pestei porcine africane– este de reducere a riscului  difuzării virusului spre țările europene și NU de suspendare a producției și consumului național de carne de porc. 
Riscul de răspândire a pestei porcine africane, circulația diferitelor produse obținute de la suine prezintă diferite niveluri de risc. 
Pentru circulația națională, putem obține derogări în Comitetul Veterinar Permanent, astfel încât să ne protejăm propriile exploatații.
Trebuie să protejăm mai ales suinele din fermele mari și să scăpam treptat de boală. 
PPA prezentă în exploatațiile mari înseamnă distrugerea filierei de carne de porc a României,  cu pagube imense pentru bugetul național, fermieri și consumatori. 
Intrarea României „în roșu” reprezintă declararea oficială a pestei porcine ca evoluând în majoritatea spațiului național, fapt care va aduce  și  schimbarea politicii de eradicare a bolii și, implicit, a politicii comerciale - pe mai mulți ani.
Din luna ianuarie 2019, comerțul României cu carne în spațiul internațional a fost aproape de zero, ceea ce înseamnă că putem să punem astăzi producția internă înaintea comerțului comunitar.
Trecerea la ștampila hexagonală, abatorizarea în condiții de siguranță și consumul intern al cărnii proaspete, netransformate la 80 de grade Celsius se pot realiza, după informarea CE în următorul SCoPAFF.
Carnea proaspătă, rămânând pe teritoriul național, nu are nevoie să fie transformată – într-o țară aflată TOTAL în zona de protecție (roșie).
Se va utiliza marca hexagonală doar pentru a evita orice tentativă de ieșire a cărnii proaspete din România spre spațiul comunitar.
 Astăzi, CE ne propune să intrăm „în roșu”.
 Fermierii sunt de acord, sub rezer­va unui program care să conțină:
 Realizarea unui cordon de 11 km în jurul fermelor mari,  perimetru în care să se realizeze supravegherea de laborator – confidență 95%, prevalență 5% - în gospodării și uciderea preventivă în caz de rezultat pozitiv în tot arealul de 11 km, fără posibilitate de repopulare 1 an și despăgubiri corespunzătoare.
În același perimetru, să se efectueze urgent vânătoarea la mistreți, așa cum este prevăzută în procedura din documentul SANTE/7113/2015-Revizia 10, „Managementul strategiei PPA în Uniunea Europeană”.
Mișcarea suinelor sănătoase din fermă către abator și din fermă de reproducție către fermă de creștere și îngrășare să se facă pe baza testelor de supraveghere negative și transportul pe culoare sigure, notificate, către abator – cu exclu­derea timpului de așteptare și condiționarea doar de prezența suinelor timp de 30 de zile în fermă.
Carnea provenită de la suinele sănătoase din exploatații să fie  comercializată pe teritoriul național, sub ștampila hexagonală”, se arată în comunicatul acestei Asociaţii.

 

Bani europeni pentru eradicarea PPA din România
 

În plenul Parlamentului European a fost votată, zilele trecute, alocarea în Bugetul Uniunii Europene, pentru anul 2020, a 50 de mi­lioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afectați de pesta porcină africană, inclusiv fermierii din România. Aceste fonduri au fost alocate în urma amendamentelor depuse de europarlamentarii PNL Siegfried Mureșan, Mircea Hava (membri în Comisia pentru bugete a Parlamentului European), Daniel Buda și Dan Motreanu (membri în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European).
Astfel, 30 de milioane de euro vor fi alocate către Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru măsurile specifice destinate fermierilor afectați de pesta porcină africană, în special pentru sprijinirea pieței produselor din carne de porc care a avut de suferit din cauza prezenței virusului, se arată într-un comunicat de presă al europarlamentarului Siegfried Mureșan.
În plus, vor fi alocate și 20 de
milioane de euro către Fondul pentru măsuri de urgență privind sănă­tatea animalelor și a plan­telor din cadrul Programului pentru Produse și Hrana Animalelor, gestionat de Comisia Europeană.
„Am votat astăzi, în plenul Parlamentului European, Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020. Forma finală a bugetului cuprinde și 50 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afectați de pesta porcină africană, fonduri alocate în urma amendamentelor depuse de colegii mei și de mine la proiectul inițial de buget”, a spus Siegfried Mureșan, după votul din plen.

Situaţia la zi
De la Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară avem ultima situaţie cu focarele active de PPA:

– Satu-Mare – 22 de focare (dintre care unul într-o exploatație comercială) și 157 de cazuri la mistreţi;
– Bihor – 26 de focare în gospodăriile populaţiei şi 182 de cazuri la mistreţi;
– Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreţi;
– Tulcea – 173 de cazuri la mistreţi;
– Brăila – 40 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
– Constanţa – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreţi;
– Ialomiţa – 28 de focare în gospodăriile populației și 163 de cazuri la mistreţi;
– Galaţi – 34 de focare în gospodăriile populației şi 39 de cazuri la mistreţi;
– Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 147 de cazuri la mistreți;
– Călăraşi – 6 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) şi 99 de cazuri la mistreţi;
– Buzău – 65 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
– Giurgiu – 232 de focare (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 279 de cazuri la mistreți;
– Teleorman – 253 de focare în gospodăriile populației și 529 de cazuri la mistreți;
– Argeș – 16 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
–  Olt – 110 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
– Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 39 de cazuri la mistreți;
– Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
– Botoșani – 12 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
– Dolj – 79 de focare în gospodăriile populației și 16 cazuri la mistreți;
– Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
– Prahova – 39 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
– Iași – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț;
– Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;
– Arad – 34 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
– Vaslui – 9 focare (dintre care unul într-o fermă comercială) și 4 cazuri la mistreți;
– Gorj – 27 de focare în gospodăria populației;
- Vâlcea – un caz la mistreț;
- Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
- Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.
Până la această dată (10.10.2019)
au fost despăgubiți 11.072
de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 275.900.870 de lei.