Acordul de mic trafic şi mari dezamăgiri

Mult-aşteptatul acord de mic trafic cu Ucraina a intrat în vigoare în urmă cu o săptămână. Deşi prevederile sunt benefice, există, ca întotdeauna un „dar”. Acesta se referă la costuri, cozi şi aşteptare. 

Acordul de mic trafic dintre România şi Ucraina, intrat în vigoare săptămâna trecută, reglementează trecerea frecventă a graniţei de către rezidenţii din zona de frontieră a celor două ţări care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat pentru cel mult 3 luni. Potrivit unui comunicat MAE, Acordul privind micul trafic de frontieră dintre România şi Ucraina, semnat la nivel de premieri, la Kiev, în 2 octombrie 2014, va facilita „considerabil regimul călătoriilor în regiunile limitrofe frontierei comune a celor două ţări vecine, în beneficiul locuitorilor acestor zone”.

Numai că, din punct de vedere procedural, intrarea în vigoare a Acordului va fi urmată de o serie de formalităţi tehnice necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor acestuia. Înmânarea primelor permise de mic trafic de frontieră eliberate în baza Acordului va avea loc abia peste vreo două luni.

Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenţii din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă. Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maximum 50 de km de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km şi de prevederile acestuia beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Estimativ, circa 2 milioane de cetăţeni români şi ucraineni, de pe o parte şi alta a frontierei, pot fi potenţialii beneficiari ai acestui Acord.

Deocamdată, însă, traficul se derulează în aceleaşi condiţii. În vreme ce românii pot trece în Ucraina fără viză, cetăţenii ucraineni au nevoie de ştampilă pe paşaport pentru a intra în România. Ion Botoş, unul dintre liderii comunităţii de români din Ucraina, preşedinte al Uniunii Interregionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia” spune că „românii din Transcarpatia au aşteptat cu nerăbdare acest acord, dar deocamdată nu se simt efectele acestui acord.

Se prevede că la Slatina va fi deschis primul Consulat care se va ocupa cu aceste probleme cu micul trafic, vor fi depuse cereri şi vor fi aduse permisele şi date la cetăţeni pentru micul trafic. Interesant e că nu cred că se va simţi acest bine pentru populaţia ucraineană din partea dreaptă a Tisei. În primul rând, trecerea frontierei impune un paşaport internaţional, care la noi durează foarte mult şi costă bani, până în august-septembrie e blocată coada. Asta înseamnă că omul trebuie să depună cererea cu două-trei luni înainte şi să plătească o groază de bani, ori în Ucraina este deja o criză financiară destul de adâncă, care afectează buzunarele tuturor. De aceea va fi un număr destul de limitat de cetăţeni care vor beneficia de acest acord. 

Cred că maramureşenii, cum au circulat, aşa vor circula. De multe ori mă întâlnesc cu românii din stânga Tisei şi-i întreb de ce nu vin, au zis că un paşaport îi costă 300 de lei şi simt şi ei la buzunar. Cred că tot aceiaşi oameni vor veni. Nu se va mări cu mult traficul. În plus, pe românii nu-i afectează mult, ei pot merge în Ucraina pe bază de paşaport, la ce le trebuie permis de mic trafic? Primele permise nu ştiu când se vor elibera, durează două luni de la depunere”.

Liviu Lazarciuc, primarul comunei Bocicoiu Mare, e mai optimist: „eu mă gândesc că va fi binişor, pentru că aşa se vor întâlni neamurile. Din cauza ţigărilor şi traficului, nu prea circulă lumea, le e frică cumva. De la noi sunt mulţi care au neamuri dincolo, fraţi, surori, sunt familii despărţite care chiar ar vrea să meargă să-şi viziteze rudeniile, nu pentru bişniţă. Şi în condiţiile astea, cu stat la vamă şi nu ştiu ce, e mai greu. Nu ştiu exact cum va fi aplicat acordul. Acum lumea nu mai merge să cumpere produse, preţurile sunt ca şi ale noastre şi nu mai are rost, ar merge efectiv în vizită”.

Permisele de mic trafic vor fi eliberate autorităţile române sau ucrainene în maximum 60 de zile de la primirea cererii însoţită de toate documentele necesare. Pentru eliberarea permiselor de mic trafic nu sunt percepute taxe.

Permisul este valabil pentru o perioadă de la 2, la 5 ani, fără a putea depăşi durata de valabilitate a paşaportului titularului.

Persoanele care beneficiază de prevederile Acordului se supun controlului de frontieră, asemeni oricărei alte persoane, însă autorităţile de frontieră nu vor aplica ştampile de intrare sau ieşire pe permisele de mic trafic.

Autorităţile de frontieră ale României sau Ucrainei au dreptul să refuze intrarea sau să reducă termenul de şedere pe teritoriul statului lor a persoanelor care beneficiază de dispoziţiile Acordului.