ABC-ul fraudării banului public

Raportul public al Curţii de Conturi pe anul 2012, făcut public recent, poate servi drept mic îndreptar pentru fraudat banii publici. Mai exact, documentul centralizează metodele prin care se scurg banii contribuabililor.

De la sporuri la plăţi nelegale sau încălcarea legii. Raportul public al Curţii de Conturi pe anul 2012, făcut public recent, prezintă modul în care s-au sifonat banii publici. Săptămâna trecută v-am prezentat situaţia primăriilor. Urmează instituţiile publice. Dar şi proiectele cu finanţare europeană.

Cel mai mare proiect cu finanţare europeană din Maramureş, Măsura Ex-ISPA, „Reabilitarea şi modernizarea serviciilor de apă şi canalizare în Baia Mare, judeţul Maramureş, România”, cifrat la aproape 10,5 milioane Euro, e doldora, potrivit Curţii de Conturi, de nereguli. Mai exact, circa 50.000 de Euro au fost cheltuiţi ilegal: „cheltuieli neeligibile în sumă de 40 mii euro, constatate în cadrul contractelor de lucrări şi reprezentând cheltuieli efectuate pentru achiziţia unor echipamente durabile care nu au fost specificate în Memorandumul de Finanţare (MF) şi nu au fost permanent instalate şi fixate în proiect, precum şi costuri de operare după finalizarea proiectului şi cheltuieli neeligibile în sumă de 2 mii euro, constatate în cadrul contractului de asistenţă tehnică şi supervizare, reprezentând contravaloarea unor servicii de catering decontate din categoria cheltuielilor incidentale, respectiv cheltuieli de instruire a personalului beneficiarului final”. Altfel spus, s-au cumpărat echipamente şi s-au plătit mese din banii pentru apa şi canalizarea judeţului!

Cea mai frecventă abatere e plata ilegală de sporuri şi salarii. Iar exemple sunt cu nemiluita.

La Direcţia Judeţeană pentru Agricultură: „au fost identificate plăţi nelegale efectuate către angajaţii entităţii, constând în sume necuvenite, rezultate din încadrarea pe funcţii pentru care angajaţii entităţii nu îndeplineau condiţiile de vechime prevăzute pentru funcţiile respective, din sporuri acordate în procent mai mare decât cel legal sau sporuri necuvenite”.

Alţii s-au gândit că bunurile instituţiei sunt bunuri proprii, şi nu le-au mai trecut în evidenţe. Astfel, Direcţia de Sănătate Publică Maramureş nu a înregistrat în evidenţa contabilă terenuri aflate în proprietatea publică a statului, dar nici bunuri de natura laptopurilor şi calculatoarelor primite cu titlu gratuit. În total, un „mizilic” de 270 mii lei.

Casa Judeţeană de Pensii Maramureş e „beştelită” pentru diminuarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, din cauza necuprinderii, în sistemul public de pensii, a unor contribuabili persoane fizice, care realizează venituri din activităţi independente şi care aveau obligaţia depunerii declaraţiei de asigurare.

În schimb, aceeaşi instituţie a risipit banii publici pe plăţi nelegale: „au fost identificate plăţi necuvenite, reprezentând pensii pentru invaliditate de gradul I, gradul II şi de urmaş, plătite persoanelor care realizau concomitent venituri de natură salarială şi din activităţi independente, potrivit declaraţiilor de venit şi plăţi necuvenite de drepturi, reprezentând pensii anticipate şi anticipate parţial, persoanelor care realizau în acelaşi timp şi venituri de natură salarială”.

Ba mai mult, au plătit chiar şi de două ori: „plata nelegală, în sumă estimată de 956 mii lei, a unor indemnizaţii de însoţitor acordate persoanelor cu handicap grav, care au şi calitatea de pensionari de invaliditate gradul I cu însoţitor, prin încasarea din două surse a indemnizaţiei de însoţitor, atât din bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi din bugetele locale”.

Controalele efectuate anul trecut de către Curtea de Conturi a României privind activitatea instituţiilor şi companiilor de stat în anul 2012 au identificat faptul că, în total, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 3,9 miliarde de lei (883 milioane de euro), potrivit raportului.

Din această sumă, 2,2 miliarde de lei reprezintă venituri bugetare neîncasate, iar 1,6 milioane de lei sunt prejudicii propriu-zise.

„Misiunile de audit şi acţiunile de control efectuate de Curtea de Conturi în anul 2013 la cele 2.233 entităţi au identificat cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii”, se arată în raport.

Guvernul a transferat autorităţilor locale, din fondul de rezervă, la dispoziţia Executivului, peste 790 de milioane de lei, în anul electoral 2012, de aproape patru ori mai mult decât în anul 2011, când trimisese circa 205 milioane de lei, arată Curtea de Conturi în Raportul public pe anul 2012.

„În anul 2012, sumele alocate din fondul de rezervă bugetară ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale au fost de 790.859 mii lei, constatându-se o creştere însemnată a acestora faţă de anul 2011, când sumele alocate au fost de 205.883 mii lei (384,22%)”, se arată în raport. De cele mai mari sume alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului au beneficiat judeţele: Mureş, 42 de milioane de lei (5,31%), Bihor, 36,1 milioane de lei (4,56%), Timiş, 32,5 milioane de lei (4,12%), Arad, 28,6 milioane de lei (3,62%) şi Neamţ, 28,5 milioane de lei(3,61%).

Sumele cele mai mici le-au primit judeţele: Ialomiţa, 6,6 milioane lei (0,84%), Brăila, 7,7 milioane lei şi judeţul în care a candidat pentru deputăţie chiar premierul Victor Ponta, Gorj, 7,8 milioane lei.