• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 06 Decembrie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 11 Noiembrie , 2019

4 noiembrie 1919 Un secol de la primele alegeri parlamentare din România Mare

În urmă cu 100 de ani, la data de 4 noiembrie 1919, au avut loc primele alegeri parlamentare din România Mare, desfășurate pe baza votului universal I Era prima dată în istorie când cetăţenii din toate provinciile româneşti aleg un singur Parlament al României I Mai mult, erau primele alegeri pe bază de vot universal, datorită faptului că, din iulie 1917, Constituţia României a fost modificată, cu această ocazie introducându-se votul universal, egal, direct, secret şi obligatoriu pentru cetăţenii români, bărbaţi ce aveau vârsta de la 21 de ani în sus.

 

La aproape un an de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, prin care își vedeau îndeplinit idealul de veacuri - marea unire, în noiembrie 1919 -, românii erau chemați să aleagă primul Parlament al României Mari. Un eveniment istoric, din cel puțin două motive: era pentru prima dată când toate provinciile românești participau la scrutin și erau primele alegeri pe baza votului universal. Practic, alegerile parlamentare din 4 noiembrie 1919 schimbau întreaga scenă politică românească și întreaga filosofie a unui scrutin.

Introducerea votului universal a avut ca rezultat creşterea spectaculoasă a numărului de alegători, dar și mutarea centrului de greutate a vieţii electorale de la oraş la sat, precum şi schimbarea modului de desfăşu­rare a luptei politice în România. Este de reamintit și faptul că, dacă până la Primul Război Mondial, în condițiile votului pe colegii, existau circa 100.000 de alegători cu vot direct, după adoptarea legii electorale din 1918, numărul acestora a crescut la câteva milioane, ajungându-se la circa 8,6 milioane în 1937. Evident, aceste cifre se referă la vechiul Regat, care avea în 1914, circa 7,7 milioane de locuitori, şi la România Întregită, cu o populaţie de 19,5 mi­lioane locuitori în 1937.
De asemenea, circa 80% din popu­laţia României trăia în sate, astfel că ţărănimea a devenit principala masă electorală, iar centrul de greutate al confruntărilor politice în timpul alegerilor s-a mutat de la oraş la ţară. Astfel, s-a schimbat și modul de desfăşurare a campaniei electorale prin faptul că dacă până în 1914 un candidat îi putea vizita la domiciliu pe aproape toţi alegătorii din circumscripţia sa, în condiţiile votului universal el trebuia să se adreseze zecilor de mii de oameni, trebuind să participe la numeroase întruniri electorale, să ţină discursuri în medii foarte variate și să se adreseze unui public extrem de eterogen. Astfel, liderii politici, şefii de partide, dar și mulți simpatizanți politici făceau adevărate turnee electorale în toate provinciile istorice, pentru a con­vinge alegătorii că reprezintă pe toţi românii şi nu doar pe cei din anumite zone geografice. În timpul campaniei electorale, oraşele şi satele României erau împânzite cu afişe, conținând programele și lo­zin­cile partidelor care se prezentau în alegeri, informaţii despre candidaţii care cereau voturile cetăţenilor. Desigur, nu lipseau nici îndemnurile de a nu fi votaţi rivalii politici, care ar urmări obiective egoiste și ar fi fraudat statul în defavoarea cetățenilor, iar din această cauză se ajungea, nu de puține ori, la adevărate confrun­tări fizice. Cu toate acestea, campaniile electorale au avut un rol important în creşterea gradului de implicare a cetăţenilor României în viaţa publică, aceasta fiind o expresie elocventă a caracterului democratic al regimului politic din perioada interbelică.

În Gazeta Oficială nr. 54 a Consiliului Dirigent, din 13 septembrie 1919, este publicată împărțirea efectivă pe circumscripții electorale a întregului județ Maramureș, în vederea alegerilor celor nouă deputați. Pentru alegerile din luna noiembrie a anului 1919, cele zece plase ale județului au fost reconfi­gurate în nouă circumscripții electorale, după cum
urmează:

„Județul Maramurăș:

1. Circumscripția: Vișău. Constă din comunele secretariatelor Vișăul de Sus, Vișăul de Jos, Borșa, Moiseni și Leordina ale plășii Vișău.
2. Circumscripția: Dragomirești. Compusă din: a) comunele secretariatelor Dragomirești, Săcel, Săliștea de Sus, Cuhea, Jod, Rozavlia și Șieu ale plășii Valea.
3. Circumscripția: Rahău. Compusă din: a) comunele plășii Valea-Tisei și b) comunele secretariatelor Cră­ciunelul de Jos, Apșa de Sus (fără Apșa de Mijloc) ale plășii Sighet.
4. Circumscripția: Sighet. Compusă din: a) orașul Sighetu Marmației și b) comunele secretariatelor Handal, Saplonța, Apșa de Jos, Slatina, Sărăsău și Apșa de Mijloc (fără Apșa de Sus) ale plășii Sighet.
5. Circumscripția: Bârsana. Com­pusă din: a) comunele secretariatelor Bârsana, Călinești, Oncești ale plășii
Sugătag; b) comunele secretariatelor Glod, Strâmtura ale plășii Valea-Izei și c) comunele secretariatelor Petro­va și Poenele de sub Munte ale plășii Vișău.
6. Circumscripția: Șugătag. Com­pusă din: a) comunele secretariatelor Ocna Șugătag, Budești, Desești, Hăr­nicești, Giulești și Berbești ale plășii Șugătag și b) comunele secretariatului Rona de Sus al plășii Sighet.
7. Circumscripția: Câmpulung. Com­pusă din: a) comunele plășii Taras și b) comunele secretariatului Câmpulung al plășii Sighet.
8. Circumscripția: Teceu. Compusă din: a) comunele plă­șii Teceu; b) comunele se­cre­tariatului Coloceari de Jos (Kalocsa-Laz) al plășii Volova (Ökörmezö) și c) comunele secretariatelor Dră­guești, Visk, Saldoboș, Berezna și Săliștea de Jos ale plășii Hust.
9. Circumscripția: Hust. Com­pusă din: a) comunele plășii Hust, cu excepția celor cari aparțin secretariatelor
Drăguești, Visk, Saldoboș, Berezna și Săliștea de Jos; b) comunele secretariatului Lipceni al plășii Dolha și c) comunele plășii Seleușul Mare (Nogyszölös) de sub administrația română (jud. Ugocea)”.
Lector univ. dr. Ilie Gherheș explică: „La o analiză sumară a modului de arondare a localităților la circumscripțiile electorale, respectiv a secțiilor de votare, de remarcat este faptul că pentru alegerile de deputați din 2, 3 și 4 noiembrie 1919, la unele circumscripții sunt cuprinse atât localități de pe un mal al Tisei, cât și de pe celălalt; de precizat că unele așezări chiar îmbrățișează cele două maluri ale râului; votarea urmând să aibă loc în centrul de comună. Cazurile cele mai ilustrative în acest sens sunt cele din Sighet, Câmpulung, Teceu, iar la Hust sunt arondate localități care au aparținut județului Ugocea. De asemenea, la Rahău (actualul Rahiv din Ucraina) a fost organizată o secție de votare”.

În urma scrutinului din 2, 3 și 4 noiembrie 1919 au fost declarați ca deputați următorii:
Județul Maramureș

Circumscripția electorală     Deputați aleși

Sighet ......................................... Dr. Vasile Lucaciu
Vișeu de Sus .............................. Dr. Găvril Iuga
Dragomirești ........................... …Constantin Papuc
Rahău ...................................... …Vasile Pop
Bârsana ................................... ..Gheorghe Bilașco
Ocna Șugatag ............................. Constantin Lucaci
Câmpulung ................................ Iosif Pop
Teceu ........................................Teodor Bokotei
Hust ............................. ……….. Oreste Ilniţchi.
Cea de-a doua rundă a alegerilor parlamentare din aceeași lună a anu­lui 1919, desfășurată în zilele de 10, 11 și 12 noiembrie, respectiv cea pentru alegerea Senatului, privea doar „corpul electoral al tuturor cetățenilor români (s.l.n. I.G.) în vârstă de 40 de ani împliniți” și prevedea alegerea unui „senator de fiecare număr de 70.000 de locuitori și de fiecare fracțiune suplimentară superioară numărului de 47.000 de locuitori”. În consecință, în funcție de aceste criterii, teritoriul și populația județului Maramureș au fost împărțite în patru circumscripții:

„Județul Maramurăș.

1. Circumscripția: Vișău. Compusă din: a) comunele plășii Vişău, cu excepția secretariatelor Petrova și Poienile de sub Munte și b) comu­nele secretariatelor Dragomirești, Săcel, Săleștea de Sus, Cuhea, Jod, Rozavlia și Șieu ale plășii Valea-Izei.
2. Circumscripția: Sighet. Compusă din: a) orașul Sighet; b) comunele plășii Sighet, cu excepția celor cari aparțin secretariatelor Crăciunelul de Jos, Apșa de Sus,(fără Apșa de Mijloc) și Câmpulung; c) comunele plășii Şugătag; d) comunele secretariatelor Glod și Strâmtura ale plășii Valea-Izei și e) comunele secretariatelor Petrova și Poienile de sub Munte.
3. Circumscripția: Câmpulung. Com­­pusă din: a) comunele plășii Valea-Tisei; b) comunele secretaria­telor Crăciunelul de Jos, Apșa de Sus (fără Apșa de Mijloc) și Câmpulung ale plășii Sighet și c) comunele plășii Taras.
4. Circumscripția: Teceu. Compusă din: a) comunele plășii Teceu; b) comunele plășii Hust; c) comunele secretariatului Colociari de Jos (Kalocsa-Laz) al plășii Valova (Ökörmezö); d) comunele secretariatului Lip­ceni al plășii Dolha și e) comunele plășii Seleușu Mare (Nogyszölös), de sub admi­nistrația română (jud. Ugocea)”.

 

Județul Maramureș

Circumscripţie electorală Senatori aleși
Sighet    Ilarie Boroș
Vișeu de Sus Al. Cuza-Anderco
Câmpulung Dr. Victor Ioanes
Teceu Dr. Iosef Pop senior

  

În urma alegerilor, rezultatul votului a desemnat următorii patru senatori:
„Acest prim exercițiu democratic național de mare anvergură a fost, în același timp, și o demonstrație de forță pentru noul stat, Regatul României Mari. El a fost perceput ca atare și de către etnicii ucraineni din Maramureș, unii dintre ei prestând jurământ de credință statului român fără nici o șovăire și cu bucuria de a rămâne integrați unui stat cu regim monarhic, ferit de perspectiva bolșevizării. Acest fapt a fost reflectat chiar în Parlamentul României unde deputatul de Hust (azi în Ucraina), Oreste Ilnițki, etnic rutean, la 13 decembrie 1919, imediat după semnarea tratatului de pace cu Austria de către Regatul României (la 10 decembrie 1919) depune următoarea declarație de fidelitate: «Suntem încredințați din partea alegătorilor noștri ruteni a exprima sentimentele de nemărginită mulțumire și loialitate Maiestății sale regelui Ferdinand (aplauze prelungite) și toată recunoștința Consiliului Dirigent pentru respectarea atât de corectă a dreptului minorităților cu ocaziunea alegerilor (aplauze).
Poporul rutean din Maramureș, de când există, prima dată la aceste alegeri și-a putut manifesta liber voința sa și a putut alege repre­zentanții săi (aplauze).
Avem toată încrederea că Parlamentul român va respecta totdeauna principiile democratice și va aduce legi bune și folositoare pentru toți cetățenii care ajung între granițele României Mari (aplauze).
Poporul rutean din părțile Mara­mureșului dorește și cere să se ia toate măsurile necesare pentru a fi anexat definitiv conform linie demarcaționale de azi, pentru totdeauna la România Mare (aplauze prelungite și repetate)»”, a spus Lector univ. dr. Ilie Gherheș.

Din păcate însă, bucuria este de scurtă durată. „Urmare a celor două tratate cu Austria și împotriva voinței populației locale, precum și a fruntașilor județului, prin Jurnalul nr. 863 din 5 aprilie 1920 al Consi­liului de Miniștri se autorizează Ministerul de externe și Ministerul de Război în vederea organizării eva­cuării armatei și administrației române din dreapta Tisei. În consecință, în noaptea 20/21 iulie 1920 s-a încheiat evacuarea trupelor românești și, totodată a adminis­trației noastre din dreapta Tisei. Promis cu fermitate la una dintre tribunele unde s-a predicat Marea Unire de la Alba-Iulia, la 1 Decembrie 1918, eliberat cu arma și cu prețul mai multor jertfe și chiar după ce au fost atinse cele două «limite etnice naționale», respectiv, orașele Hust și Rahău, administrat firesc şi în integralitatea sa între 1 Decembrie 1918 și 20 iulie 1920, de către statul român, Maramureșul din dreapta Tisei a fost lăsat ofrandă, cedat Cehoslovaciei la masa tratativelor de pace. Ca atare, din totalul de 10.354,9 kmp au fost cedați sta­tului nou format de la nordul țării noastre, Cehoslovacia, un număr de 6.673,9 kmp, adică două treimi cu peste 100 de localități și peste 100 de munți dintre care unii fiind în proprietatea maramureșenilor din stânga Tisei (România)”, a conclu­zionat Lector univ. dr. Ilie Gherheș.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.