• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 19 Aprilie 2021

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 19 Februarie , 2021

4 februarie. Noua împărțire administrativ-teritorială a României din anul 1968

La data de 14 februarie 1968, în Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, se hotărăște desființarea împărțirii administrativ-teritoriale copiate în anul 1950 după model sovietic și revenirea la fostele structuri teritorial-administrative din perioada interbelică.

Această schimbare a avut loc pe fondul schimbărilor structu­rale din economie, cu trecerea industriei în prim-plan, iar sub aspect demografic, prin creșterea explozivă a populației urbane datorită exodului populației de la sat la oraș, ca urmare a industrializării forțate. Astfel, prin Legea nr. 2 din anul 1968, se desființează regiunile şi raioanele și se adoptă ca unități administrative de bază județul, comuna şi orașul, iar motivația esențială a creării acestor noi structuri teritorial-administrative o constituia distribuția mai echilibrată a forțelor de producție pe teritoriul României. Județelor cu tradiție industrială îndelungată şi cu grad ridicat de urbanizare precum Prahova, Brașov, Timiș, Cluj și altele, li se opuneau altele nou înființate, cu grad ridicat de ruralizare şi slabe infrastructuri industriale precum Sălaj, Bistrița-Năsăud, Vaslui, Ialomița sau Teleorman. Acestea din urmă au fost susținute puternic de la bugetul centralizat al statului pentru a se dezvolta sub aspect industrial şi urbanistic și așa se explică faptul că, în decurs de un sfert de secol, majoritatea orașelor cu rol de capitală de județ au crescut spectaculos sub aspect demografic şi edilitar, precum şi sub aspectul producției industriale.
La elaborarea noii legi de îm­părțire administrativ-teritorială din 1968 s-au avut în vedere și schimbările intervenite în dezvoltarea economiei pe întreg teritoriul țării, precum şi modificările care au avut loc în structura populației, profilul, întinderea şi condițiile de viață din orașe şi comune. Însă, odată cu colapsul g­eneralizat al economiei de după 1989, aproape toate județele nou înființate în anul 1968 au decăzut brusc sub aspect economic și social.

Județul Maramureș s-a constituit din fostele raioane Baia Mare, Sighet, Vișeu, Târgu Lăpuș și, parțial, fostul raion Cehu Silvaniei. Potrivit vechii organizări administrativ-teritoriale, la data înființării, județul era constituit din patru orașe - Baia Mare, Sighet, Baia Sprie, Vișeu de Sus- și din 83 de comune. Conform datelor de la ultimul recensământ al populației anterior reorganizării (1966), po­pulația era de 427.645 de locuitori. Autoritățile publice ale fostelor regiuni și raioane și-au încetat activitatea și, odată cu aceasta, res­pectivele unități administrativ – teritoriale s-au desființat la data intrării în vigoare a Legii 3/ 1968, iar orașele și comunele existente la acea dată și-au continuat activitatea până la publicarea și intrarea în vigoare a anexelor Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ – teritorială a R.S.R. Deși Legea 2/1968 a fost publicată și a intrat în vigoare la 17 februarie 1968, delimitarea unităților admi­nis­trative și publicarea anexelor corespunzătoare fiecărui județ s-a realizat abia la 20 decembrie 1968. În baza noii organizări administrativ-teritoriale, județul Maramureș era format din 69 de unități admi­nistrativ-teritoriale care cuprindea două municipii (Baia Mare și Sighetu Marmației), cinci orașe (Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Târgu Lăpuș și Vișeu de Sus) și 62 de comune.

În prezent, județul Maramureș are în componența sa 76 de unități administrativ-teritoriale, respectiv două municipii - Baia Mare și Sighetu Marmației - 11 orașe –Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Drago­mirești, Săliștea de Sus, Seini, Șomcuta Mare, Târgu Lăpuș, Tăuții-Măgherăuș, Ulmeni, Vișeu de Sus - și 63 de comune.
Cronologie
7 septembrie 1950 - Prin Legea nr. 5, au fost desființate cele 58 de județe (ca și cele 424 plăși și 6.276 de comune rurale și urbane), fiind înlocuite cu 28 de regiuni  (compuse din 177 de raioane, 148 de orașe și 4.052 de comune).
19 septembrie 1952 - Prin Decretul 331, a fost modificată Legea nr. 5/1950 astfel încât, prin comasare, numărul de regiuni a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Stalin, Suceava, Timișoara și, pentru prima dată după unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă Ma­ghiară.
10 ianuarie 1956 - Prin Decretul 12, a fost modificată din nou Legea nr. 5/1950 desființându-se regiunile Arad și Bârlad.
24 decembrie 1960 - Prin Legea nr. 3, s-au făcut redistribuiri de teritorii și redenumiri de regiuni. Entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, modifi­cându-i-se, totodată, și teritoriul. În final, numărul regiunilor s-a redus la 16.
16 februarie 1968 - Prin Legea nr. 2, s-a revenit la împărțirea admi­nis­trativ - teritorială a țării pe județe. În 14 ianuarie 1968, a fost publicată o hartă - proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări.
Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13.149 de sate.

 

 

 

ART. 9 DIN Legea nr 2/16 februarie 1968 – Județele și orașele lor de reședință:

1. Județul Alba cu reședința în municipiul Alba Iulia
2. Județul Arad cu reședința în municipiul Arad
3. Județul Argeș cu reședința în municipiul Pitești
4. Județul Bacău cu reședința în municipiul Bacău
5. Județul Bihor cu reședința în municipiul Oradea
6. Județul Bistrița-Năsăud cu reședința în orașul Bistrița
7. Județul Botoșani cu reședința în municipiul Botoșani
8. Județul Brașov cu reședința în municipiul Brașov
9. Județul Brăila cu reședința în municipiul Brăila
10. Județul Buzău cu reședința în municipiul Buzău
11. Județul Caraș-Severin cu reședința în municipiul Reșița
12. Județul Cluj cu reședința în municipiul Cluj
13. Județul Constanța cu reședința în municipiul Constanța
14. Județul Covasna cu reședința în orașul Sfîntu Gheorghe
15. Județul Dîmbovița cu reședința în municipiul Tîrgoviște
16. Județul Dolj cu reședința în municipiul Craiova
17. Județul Galați cu reședința în municipiul Galați
18. Județul Gorj cu reședința în municipiul Tîrgu Jiu
19. Județul Harghita cu reședința în orașul Miercurea-Ciuc
20. Județul Hunedoara cu reședința în municipiul Deva
21. Județul Ialomița cu reședința în orașul Slobozia
22. Județul Iași cu reședința în municipiul Iași
23. Județul Ilfov cu reședința în municipiul București
24. Județul Maramureș cu reședința în municipiul Baia Mare
25. Județul Mehedinți cu reședința în municipiul Turnu Severin
26. Județul Mureș cu reședința în municipiul Tîrgu Mureș
27. Județul Neamț cu reședința în municipiul Piatra-Neamț
28. Județul Olt cu reședința în orașul Slatina
29. Județul Prahova cu reședința în municipiul Ploiești
30. Județul Satu Mare cu reședința în municipiul Satu Mare
31. Județul Sălaj cu reședința în orașul Zalău
32. Județul Sibiu cu reședința în municipiul Sibiu
33. Județul Suceava cu reședința în municipiul Suceava
34. Județul Teleorman cu reședința în orașul Alexandria
35. Județul Timiș cu reședința în municipiul Timișoara
36. Județul Tulcea cu reședința în municipiul Tulcea
37. Județul Vaslui cu reședința în orașul Vaslui
38. Județul Vîlcea cu reședința în orașul Rîmnicu Vîlcea
39. Județul Vrancea cu reședința în municipiul Focșani
 

 

 

ART. 10 DIN Legea nr 2/16 februarie 1968 - Se organizează în municipii orașele:
1. Alba Iulia
2. Arad
3. Bacău
4. Baia Mare
5. Bîrlad
6. Botoșani
7. Brașov
8. Brăila
9. Buzău
10. Călărași
11. Cluj
12. Constanța
13. Craiova
14. Dej
15. Deva
16. Focșani
17. Galați
18. Gheorghe Gheorghiu-Dej
19. Giurgiu
20. Hunedoara
21. Iași
22. Lugoj
23. Mediaș
24. Odorheiul Secuiesc
25. Oradea
26. Petroșani
27. Piatra-Neamț
28. Pitești
29. Ploiești
30. Reșița
31. Roman
32. Satu Mare
33. Sibiu
34. Sighetul Marmației
35. Sighișoara
36. Suceava
37. Tecuci
38. Timișoara
39. Tîrgoviște
40. Tîrgu Jiu
41. Tîrgu Mureș
42. Tulcea
43. Turda
44. Turnu Măgurele
45. Turnu Severin

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.