• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 20 Iulie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 14 Mai , 2019

26 mai 2019, ziua în care se va decide viitorul Uniunii Europe: spunem „stop” sau „mai departe” construcției europene?

Alegerile din 26 mai sunt cele mai importante din ultimele patru decenii, de când Parlamentul European este ales prin vot universal I Acest scrutin are o miză existenţială pentru construcția europeană, în care vom decide practic dacă spunem „stop sau mai departe” Uniunii Europene I În România, acestea reprezintă o miză importantă pentru majoritatea partidelor din cursa electorală, mai ales că ar putea aduce schimbări importante în dinamica scenei politice românești.

 

Parlamentul European este ales prin vot universal din 1979, dar, pentru prima dată în istorie, de aceste alegeri depinde, existențial, cons­trucția europeană. În contextul valului anti-european și într-o lume în care Putin, Trump, Xi Jinping impun un model particular de eficienţă economică şi justiţie socială, viitorul Parlament European va decide încotro se îndreaptă Uniunea Euro­peană. Iar, prin modul în care își aleg reprezentanții, cetățenii decid practic dacă „continuă această aventură europeană prin înfrângerea naţionalismului sau vor ceda în faţa acestuia”, cum spunea comisarul european Pierre Moscovici.

Dacă la nivel european, scrutinul va fi o confruntare frontală între proeuropeni şi populişti, în România, alegerile europarlamentare repre­zintă o miză uriașă pentru partidele politice, aflate în „antecamera” alegerilor prezidențiale, motiv pentru care analiștii politici le-au numit chiar „turul întâi al preziden­ția­lelor”. În special, pentru PNL și PSD, aceste alegeri vor fi momentul adevăratului. Pentru PNL, rezultatele vor arăta dacă acest partid a rămas principalul stindard al dreptei românești sau dacă va fi depășit de USR. În cazul unui eșec, PNL va pleca în cursa pentru prezidențiale cu un handicap serios. Iar pentru PSD, rezultatele vor arăta cât de mult s-a erodat partidul după doi ani și ceva de guvernare. În cazul unui eșec, migrația spre Pro România
s-ar putea accentua, iar scaunul lui Liviu Dragnea, de președinte al partidului, ar putea fi clătinat serios. Pentru Pro România, aceste alegeri sunt un fel de test existențial, analiștii arătând că, dacă partidul lui Ponta nu va trece pragul, se va dizolva. Și pentru PMP miza o repre­zintă trecerea pragului electoral, mai ales că fostul președinte Traian Băsescu a acceptat să joace din nou cartea de „locomotivă politică”, prin care își riscă reputația de deținător de capital politic. Pentru Alianța 2020, ar fi primul test electoral. Pentru ALDE, testul va fi tot trecerea pragului, dar sunt slabe șanse ca acesta să afecteze coaliția de guvernare.

Referendumul care va avea loc odată cu alegerile pentru Parlamentul European va adresa românilor două întrebări:
„1 - Sunteți de acord cu inter­zicerea amnistiei și grațierii pentru infrac­țiuni de corupție?
2 - Sunteți de acord cu interzi­cerea adoptării de către Guvern a ordonan­țelor de urgență în do­meniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.

Miza acestui referendum nu va fi atât rezultatul, cât validarea lui, prin asigurarea unei prezențe la vot de minim 30%. Numai că, România are o istorie negativă care înregistrează mai multe consultări similare care au eşuat. E vorba despre cel mai recent referendum, cel din 6-7 octombrie 2018, care n-a strâns decât 21%, cu nouă procente sub pragul actual de validare. Au eşuat - tot din pricina participării scăzute - alte trei refe­rendumuri în vremea când pra­gul era de 50%: cele referitoare la suspen­darea preşedintelui Traian Băsescu, în 2007 şi 2012, ca şi - fapt relevant pentru discuţia de acum - referendumul organizat pe 25 no­iem­brie 2007, simultan cu primele alegeri euro­pene, când li s-a cerut cetă­ţenilor să spună dacă vor un scrutin majoritar în două tururi pentru alegerea camerelor. Oricum, acest referendum are mai degrabă o miză politico-electorală decât una consti­tuțională, pentru că scrutinul repre­zintă de fapt o consultare publică de care Parlamentul poate sau nu să țină seama.
Rezultatul votului nu produce niciun fel de efecte directe. În schimb, în plan politic, invalidarea lui ar avea efecte dezastruoase pentru Klaus Iohannis și PNL și ar putea schimba cu 180 de grade contextul alegerilor preziden­țiale și poate chiar lista de candidați.

 

Ce este Parlamentul European?

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel
european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei
Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.

 

Când au loc alegerile europene?
Alegerile europene în România au loc pe 26 mai 2019.
 
Unde poți vota?
 Alegătorii sunt arondați unei secții de votare, în funcție de domiciliu sau reședință. Totuși, votul la altă secție de votare este posibil.

Care este vârsta de la care se poate vota?
În România, cetățenii care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a vota.

De ce documente ai ne­voie pentru a putea vota?
Ai nevoie de carte de identitate valabilă sau pașaport.

De ce este important să votezi?
Ca la orice scrutin, votul la alegerile europene înseamnă alegerea unui viitor mai bun. O dată la cinci ani, ai posibilitatea de a alege deputații Parlamentului European - unica adunare transnațională din lume aleasă în mod direct. Parlamentul reprezintă în momentul de față la nivel european interesele a 510 milioane de cetățeni europeni.

 

Cine intră în lupta pentru Parlamentul European:

În România au intrat în competiția pentru Parlamentul European 23 de formațiuni politice și șapte candidaţi independenţi, conform Biroului Electoral Central (BEC). Numărul total de europarlamentari de la Strasbourg care ar intra să facă parte din nou legislatură este de 751, dar componența poate fi schimbată de Brexit. În condițiile în care Marea Britanie nu va mai avea reprezentanți în legislativul de la Strasbourg, după ieșirea din Uniunea Europeană, numărul total al eurodeputaților scade la 705. Din acest total, României i-ar putea reveni 33 de locuri.
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.