2006, anul bugetelor de austeritate

Din acest an, s-a revenit la vechea formulă de construcţie a bugetelor locale şi au fost eliminate pragurile minimale impuse anul trecut. Rezultatul? Aproape jumătate dintre primării vor primi mai puţini bani ca şi anul trecut. Dacă mai adăugăm în acest puzzle şi eforturile pe care autorităţile locale şi judeţene trebuie să le facă pentru a încheia proiectele cu finanţare europeană şi aşa întârziate, avem tabloul complet al unui an care se arată auster. GAZETA de Maramureş face o radiografie a bugetelor locale din judeţul nostru, cu câteva zile înainte de termenul final prevăzut de lege pentru adoptarea lor.

Înainte era rău, acum e dezastru! Pe scurt, cam asta ar fi concluzia autorităţilor locale, după ce guvernul de tehnocraţi a decis să se revină la vechea formulă în materie de împărţit bani la primării. Anul trecut, Guvernul Ponta a introdus o nouă formulă care prevedea un prag minim: o comună beneficia de un buget minim de 1.500.000 lei, un oraş – minim 6.000.000 de lei, primăriile de oraşe municipii – minim 300.000.000 de lei şi consiliile judeţene – minim 800.000.000 de lei.

Metoda cu tentă comunistă încuraja oarecum omogenizarea şi nemunca, pentru că nu stimula în niciun fel autorităţile locale să obţină mai multe încasări la buget. Totuşi, comunele sărace şi localităţile mici erau avantajate: s-au trezit cu un buget de două/trei ori mai mare decât în anii precedenţi. Alţii au fost dezavantajaţi de formulă şi aveau bugetele diminuate chiar şi de 10 ori, nepermiţându-şi să-şi plătească nici măcar iluminatul public.

Prin rectificările de buget însă pocinogul a fost dres şi la final de an, toată lumea a fost mulţumită. Din acest an însă se revine la vechea formulă care ţine cont de numărul de locuitori, suprafaţa de intravilan şi veniturile proprii realizate de primării în stabilirea alocărilor bugetare. Nici această formulă nu-i mulţumeşte întru totul pe primari. Circa 60% dintre administraţiile locale din Maramureş vor avea bugete mai mici decât anul trecut. Practic, în loc să găsească o cale de mijloc, Guvernanţii acţionează doar în extreme. Aşa că, fiecare formulă are dezavantajele ei. În prima variantă erau avantajate localităţile mici, în cea de-a doua sunt avantajate localităţile mari. Şi într-o variantă şi în cealaltă, numărul celor care pierd e cel mai mare: oraşele mici şi mijlocii, dar şi comunele erau dezavantajate, chiar dacă în ele locuieşte 80 la sută din populaţia României. Nici la rectificări nu sunt mari şanse. În 2015, Guvernul Ponta a distribuit în teritoriu pentru echilibrarea bugetelor locale 4,4 miliarde de lei. Guvernul Cioloş a prevăzut la acest capitol în bugetul pe 2016 doar 1,8 miliarde de lei.

Dumitru Dumuţa, county-manager al judeţului Maramureş spune că: „Pe bugetul actual pot să fie în dificultate faţă de anul anterior comunele mici, nu mă refer faţă de nevoile lor. Şi sunt în câştig oraşele şi comunele mai mari. Deci, anul trecut s-a prevăzut asigurarea unui nivel de finanţare de 1,5 milioane RON la comune, de 600 de milioane RON la oraşe, municipiile parcă aveau 40 de milioane RON şi judeţele 80 de milioane. Aproximativ aşa era anul trecut. Anul acesta, prin mecanismul în care s-au alocat banii în funcţie de populaţie, suprafaţa din intravilan, şi capacitatea financiară a localităţilor, sumele care s-au transferat din bugetul de stat din sume defalcate şi cote defalcate, adunate cu veniturile proprii pe care le au comunele, ar putea să situeze o parte din comune sub 500 de mii total buget, altele între 500 de mii şi un milion, iar altele peste un milion de lei noi.

Deci, cei care sunt sub 1,5 milioane RON pe suma aceasta sunt probabil vreo 20 – 30 de localităţi la nivelul judeţului, sunt cu mai puţini bani faţă de anul trecut. Sigur, anul trecut n-a mai funcţionat alocarea pentru dezvoltare din cota de 20% a unor sume. La nivelul judeţului mai sunt circa 20 de milioane RON, sume care se vor repartiza pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru arierate. Deci, aceste sume se vor adăuga sumelor care revin de la Direcţia Finanţelor şi din veniturile proprii. Nu se poate face o estimare exactă, dar comunităţile locale mai mici, comunele mici sunt cu bugete mai mici faţă de anul trecut”.

Unii spun că, practic, noua lege va pune primarii localităţilor mici în faţa unei dileme ciudate: fie renunţă la investiţii, fie trec în barca unui partid care să le aducă bani la buget.

Mai mult, legea pune accentul pe cheltuielile de funcţionare, dacă acestea nu sunt acoperite, adio dezvoltare: „Pe mecanismul de aprobare al bugetului nu ai voie să aloci sume pentru secţiunea de dezvoltare dacă nu ţi-e acoperită secţiunea de funcţionare. Deci, întâi trebuie acoperită secţiunea de funcţionare a instituţiilor şi după aceea se fac transferuri către secţiunea de dezvoltare. Dacă nu rămân bani, nu se mai pot face transferuri. Desigur, există sume care vin cu destinaţie specială pe dezvoltare, pe proiecte, iar acei bani sunt de la început pe dezvoltare. Dar alimentarea din buget a secţiunii de dezvoltare se face numai în măsura în care secţiunea de funcţionare este acoperită”, Dumitru Dumuţa.

În condiţiile date, multe primării vor apela probabil la credite pentru a susţine cofinanţarea proiectelor: „Există mai multe modalităţi de a te credita. Există creditul clasic, cel când apelezi la o structură bancară pentru creditare, când ceri autorizare şi sunt plafonaţi la 30% din veniturile proprii ca grad de îndatorare şi în limita generală a statului pe plafonul de îndatorare care e undeva la 1,200 miliarde RON. Pe lângă acesta, există mecanismul împrumutului pentru goluri de casă din Trezoreria Statului.

Adică, dacă venitul pe care mi l-am programat nu a intrat, atunci, temporar pot să-mi acopăr acest gol printr-un împrumut din Trezorerie, împrumut limitat la 5% din totalul veniturilor bugetului. Acest credit este uşor accesibil pentru că nu intră în gradul de îndatorare, nu este supus autorizării şi are dobânzi mai mici.

De asemenea, există mecanismul împrumuturilor din Fondul de privatizare, care a funcţionat şi anul trecut şi credem că va funcţiona şi în acest an, pentru susţinerea proiectelor cu finanţare nerambursabilă. Asta înseamnă că există venituri din privatizare pe care poate să le împrumute o autoritate de management sau autorităţile locale pentru a-şi susţine proiectele europene, pentru că urmează să se întoarcă banii de la Comisia Europeană (funcţionăm pe principiul rambursării). Deci, eu angajez cheltuiala, efectuez plata şi cer rambursarea, dar pe această perioadă am un gol. Şi atunci, din acest Fond de privatizare s-a permis să fie luate sume, tot un fel de împrumut, şi care se restituie pe măsură ce se întorc cererile de rambursare.

Fondul de privatizare este constituit la nivel naţional din privatizare, din vânzarea activelor statului, şi din acel fond autorităţile de management pot să solicite împrumut. Nu cred că toate localităţile din judeţul nostru au credite. Pe creditul bancar, la o comunitate la care se iau numai veniturile proprii de 200 mii lei, vă daţi seama că nivelul de 30% la care se poate îndatora este foarte redus. Pe bugetul din acest an nu vor fi crize de funcţionare, dar fiecare administraţie locală a avut o strategie şi un program de lucrări şi de dezvoltare, iar acestea ar putea fi încetinite din cauza bugetului în varianta actuală. Sigur, există proiecte şi programe cu finanţare multianuală şi acolo vorbim de credite de angajament. Finanţarea se face în ordine, adică se fac lucrările începute, se fac în continuare şi abia apoi se pot începe lucrări noi”.

Nu numai bugetele locale vor fi supuse presiunilor financiare, ci şi bugetul Consiliului Judeţean. Preşedintele CJ Maramureş Zamfir Ciceu spune că: „Bugetul Consiliului Judeţean din acest an este un buget cu mari provocări. Asta poate fi de bine, în sensul că trebuie să avem cuprinse în prevederi bugetare sumele necesare finalizării proiectelor care au termen de finalizare anul acesta. Este obligatoriu să reuşim acest lucru. Este obligatoriu să fim înţelepţi să reuşim acest lucru. Mai ales că în comparaţie cu bugetul de anul trecut, bugetul de anul acesta este mai mic. Dar cu toate acestea, este obligatoriu să ne încadrăm, nu avem de ales. Modificările substanţiale ale bugetului din acest an sunt cele pe care le-am spus, adică va trebui să cuprindem în buget toţi banii necesari finalizării cel puţin ale proiectelor care sunt cu termen de finalizare anul acesta, respectiv Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, a finalizării a ceea ce ne-am obligat anul trecut pe POR – cum este Circuitul Bisericilor de Lemn şi Drumul Baia Sprie-Bârsana. Bani avem, dar trebuie să includem în buget absolut toate sumele necesare.

Cât priveşte banii pentru drumuri, pornim dintr-un buget iniţial mai mare decât anul trecut referitor la drumuri. Cred că se poate face treabă şi în acest sens, dacă se menţine aceeaşi linie. Şi mă refer să facem covor asfaltic de întreţinere, nu să se arunce două-trei lopeţi de bitum într-o groapă cu apă. Ideea este că în ceea ce priveşte bugetul de anul acesta este nevoie de cea mai mare chibzuinţă pe care a avut-o Consiliul Judeţean vreodată. Aşa văd eu construcţia acestui buget. Să ştiţi că şi varianta creditului poate fi o soluţie, şi probabil o soluţie la care va trebui să apelăm. Au mai rămas bani din creditul pe care l-am luat deja şi ne putem atinge de el, pentru că acel credit era pentru proiecte. Şi vreau să autorizăm tot pentru proiecte şi cererea pentru investiţii proprii. Pentru că în acest fel putem să accesăm, şi în felul acesta cred că ne vom putea descurca. Marea provocare este să închidem şantierele care sunt în momentul de faţă”.

Pentru alţii, noua formulă nu aduce schimbări majore. Ioan Bărbuş, directorul economic al Primăriei Sighetu Marmaţiei spune că: „În cazul Sighetului nu văd nicio surpriză în ceea ce priveşte bugetul de anul acesta. Chiar dacă se revine la vechea formă pentru constituirea bugetului noi vom primi cam tot atâţia bani ca şi anul trecut. Cea mai mare sumă o va primi Borşa, pentru că ei au 42 de mii de hectare intravilan, iar noi avem 1400 ha. Fluctuaţiile nu sunt mari nici pe vechea formulă nici pe actuala. Consiliul Local va hotărî cum vor fi împărţiţi banii pentru că sunt mai multe surse de venit. Pe lângă aceşti bani mai sunt taxele şi impozitele, cotele defalcate, impozitele pe venit, TVA de echilibrare, bani alocaţi pentru însoţitorii persoanelor cu handicap, învăţământ etc. De obicei la fiecare început de an nu ajung banii pentru toate câte sunt de făcut, dar pe parcursul anului mai există rectificări şi se găsesc în acest fel soluţii pentru a echilibra situaţia. Sigur că nu ajung niciodată banii la ce cereri există, dar se renunţă la unele proiecte, nu se fac toate investiţiile şi se merge înainte în limita posibilităţilor. Chiar dacă este greu, cred că se pot face lucruri bune dacă sunt bine gândite”.

Primarul oraşului Ulmeni şi prim-vicepreşedinte UNPR Maramureş, Lucian Morar, şi-a exprimat însă recent nemulţumirea faţă de faptul că, într-un an cu o creştere economică, administraţiile locale vor primi mai puţini bani decât în anul anterior. Edilul a mai declarat că i-a contactat pe toţi senatorii şi deputaţii de Maramureş să nu fie părtaşi la adoptarea bugetului pe anul 2016.

„Din punctul meu de vedere, toţi parlamentarii României nu ar fi trebuit să voteze bugetul. Dacă mă gândesc la faptul că sumele de echilibrare a bugetelor locale pe care le-a gândit Guvernul sunt mult mai mici decât în anii precedenţi. An de an, guvernele care s-au succedat, închid bugetul pe banii de echilibrare a bugetelor locale; atâta timp cât există o lege şi reglementări prin care banii sunt stipulaţi şi aici mă refer la cota de 18,5 % din impozitele pe salarii şi venituri a fiecărui cetăţean şi care în anul 2014 a fost de 2,7 miliarde de lei, iar în 2015, noi estimăm că această sumă este de 3,8 miliarde de lei. Guvernul a aşezat acolo 1,5 miliarde de lei, venind cu argumentul că va regla această sumă la rectificările de pe parcursul anului. Rectificările de buget nu se pot face decât în trimestrul trei, asta înseamnă că, practic, dacă o să se mai pună bani, şi cu siguranţă va fi aşa, pentru că, altfel, se încalcă flagrant legea, banii la autorităţile locale sosesc undeva în septembrie, adică în prag de iarnă. Iar până atunci, noi trebuie să ne descurcăm din sumele care ni s-au pus acum. În anul 2015, sumele de echilibrare au fost de opt miliarde de lei, iar acum guvernul a aşezat aproximativ 3,4 miliarde de lei”, a explicat Morar.