• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 22 Aprilie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 5 Aprilie , 2019

2 aprilie: Plebiscitul privind aducerea lui Carol de Hohenzollern ca domnitor al României

În ziua când a avut loc consultarea populară, s-au pre­zentat la vot 84,6% din cei peste 680.000 de electori ro­mâni, care au făcut să se consfin­ţească prin votul lor alegerea unui principe străin pe tronul ţării şi păstrarea unităţii naţionale înfăp­tuite prin Unirea Principatelor Române din anul 1859. Rezultatul plebiscitului va arăta că peste 98% dintre electori sprijineau propu­nerea de aducere ca domn al țării a lui Carol de Hohenzollern, mai ales că Franța susținea această inițiativă, însuși Napoleon al III-lea fiind acela care-i recomandase lui Ion Brătianu pe principele Carol.
Desigur că desfășurarea plebiscitului pentru aducerea pe tronul Ro­mâniei a unui principe străin, a fost marcată şi de acțiuni ale opoziției, în special a unei părți a boierimii conservatoare din Mol­dova, ce nu agrea ideea ca Bucureștiul să fie capitala țării și nici ca domn să fie un principe străin. Astfel, opoziția mol­doveană de la Iași găsește candidatul perfect pentru tronul Mol­dovei, separată de Ţara Ro­mâ­­nească, în persoana lui Nicolae Rosetti-Roznovanu, care anunţă că nu se putea conta pe acceptarea unui principe străin şi se pronunţă definitiv pentru separarea Mol­dovei.

Obiecțiile adversarilor întronării prințului de Hohenzollern s-au materializat și prin reclamarea res­pectării unui articol din Convenția semnată în 1859, care cerea ca deputații moldoveni și valahi să decidă în unanimitate atunci când aleg conducătorul. Însă mișcarea separatistă din Moldova nu a avut sorţi de izbândă deoarece această acțiune separatistă s-a limitat doar la câteva manifestări în centrul Iașilor.

Rezultatele plebiscitului nu au întârziat însă să apară și astfel, cu o majoritate de voturi, prințul Carol a fost ales domn al României. Începea astfel, cea mai lungă domnie din istoria statelor românești, o domnie de 48 de ani, în timpul căreia România şi-a câștigat inde­pendența și au fost puse bazele sta­tului național modern.
Carol ajunge la Bucureşti pe 10 mai 1866. Intră în oraş pe la podul Mogoşoaiei, unde este întâmpinat de Dimitrie C. Brătianu, primarul Capitalei, care îi înmânează cheile oraşului. Principele este escortat spre Dealul Mitropoliei, pe drum fiind aclamat frenetic de mulţimile strânse să-l vadă pe noul suveran. Aici se oficiază Tedeumul, apoi este invitat să depună jurământul în noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Române în Palatul Mitropoliei, care era sediul Adu­nării Constituante. Are loc o şedinţă extra­ordinară a celor două camere reunite, a guvernului, a Locote­nenţei Domneşti şi a Înaltului Cler.
Carol este întâmpinat de preşe­dintele Adunării, Emanoil Costache Epureanu, care îl conduce la tronul princiar ridicat pe tribună. Mitropolitul Nifon pune crucea şi Evanghelia pe masa aşezată în faţa tronului, iar colonelul Nicolae Haralambie ci­teşte formula de jurământ româ­nească, care îi este tradusă prin­cipelui în franceză: „Jur de a fi cre­dincios legilor ţării, de a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritoriului ei şi a domni ca domn constituţional”. Carol pune mâna dreaptă pe Evanghelie şi rosteşte cu voce fermă în româ­neşte: „Jur!”.
Astfel, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devine domnitorul Principatelor Unite Române. Totodată, în momentul depunerii jurământului în faţa Reprezentanţei Naţionale, tânărul domnitor ros­teşte o frază ce va fi emblematică în dezvoltarea personalităţii sale pe tronul Ro­mâniei: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”.
Într-o scurtă alocuţiune, el şi-a exprimat „devotamentul fără margini către noua mea patrie şi acel neînvins res­pect către lege, pe care l-am cules în exemplul alor mei. Cetă­ţean azi, mâine, de va fi nevoie soldat, eu voi împărtăşi cu dum­nea­voastră soarta cea bună ca şi cea rea”.
 

Câteva date din timpul domniei Regelui Carol I
 

- Primul Rege al României a domnit 48 de ani (cea mai lungă domnie din istoria noastră).
- În 1866, Unirea Principatelor Române era ameninţată cu anularea. Numai venirea pe Tronul vacant a unui Principe dintr-o prestigioasă dinastie europeană a salvat fragila construcţie instituţională începută la 1859 de oameni de stat patrioţi.
- În timpul domniei sale, România obţine independenţa faţă de Imperiul Otoman, devenind astfel un stat suveran. Proclamată la 10 mai 1877, independenţa a fost obţinută în urma războiului ruso-româno-turc din 1877–1878, prin lupta armatei ro­mâne conduse de Domnitorul Carol, şi a fost recunoscută de către Marile Puteri la Congresul de la Berlin.
- România devine regat independent şi suveran în anul 1881 (indepen­dența și suveranitatea fuseseră recunoscute internațional încă din anul 1878, prin actul Congresului de la Berlin).
- 29 iunie/11 iulie 1866: Adunarea Constituantă adoptă prima Cons­tituţie a ţării, una dintre cele mai avansate ale timpului.
- 1867: se introduce sistemul monetar naţional, în anul 1870 fiind bătute în țară primele monede de aur, argint și aramă, odată cu înființarea Monetăriei Statului.
- 1867: Principatele Unite au pavi­lion separat la Expoziţia Universală de la Paris.
- La 15 septembrie 1867, Carol I devine membru de onoare al So­cie­tății Academice Române, instituită prin Decret Domnesc în 1867, devenită Academia Română, la 30 martie/12 aprilie 1879. Protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române între 1879 şi 1914, regele a lăsat acesteia, prin testament, suma de 600 000 de lei.
- În 1867, ia fiinţă şcoala Normală „Carol I”, finanţată din caseta personală a Domnitorului.
- La 11 mai 1868 este înfiinţată Societatea Filarmonică Română.
- La 31 octombrie 1869 se inau­gurează oficial linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu, respectiv prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret. În 1906, reţeaua de căi ferate a Româ­niei avea să ajungă la 3.180 km2.
- În timpul domniei Regelui Carol I se inaugurează Palatul Universității din București (14 decembrie 1869), Palatul Universității din Iași (21 noiembrie 1897) și Teatrul Național din Iași (1 decembrie 1896).
- La 12 noiembrie 1871 se inau­gurează Uzina de gaz aerian de la Filaret.
- La 25 septembrie 1872 se inau­gurează Gara de Nord din Bucureşti (numită, până în anul 1888, „Gara Târgoviştii”).
- În 1872 îşi încep activitatea Atelierele Căilor Ferate din Bucureşti.
- Anul 1872 marchează începutul funcţionării Şcolii Militare de Infanterie şi Cavalerie din Bucureşti şi al Şcolii fiilor de militari din Iaşi.
- La 26 decembrie 1872 este introdus în Bucureşti tramvaiul cu cai.
- În 1875 se înfiinţează Fabrica de ulei vegetal din Bucureşti.
- La 15 decembrie 1875 îşi începe activitatea Banca de Bucureşti (cu capital francez).
- La 4 iulie 1876 este fondată Societatea Naţională de Cruce Roşie a României.
- În 1879 a fost dată în folosinţă prima linie de cale ferată care a legat Transilvania de Bucureşti, prin inaugurarea liniei Ploieşti – Predeal şi joncţiunea cu calea ferată Braşov – Predeal.
- La 17/29 aprilie 1880 se înfiinţează Banca Naţională a României, a 16-a bancă centrală din lume.
- Între anii 1880–1883 este amenajat cursul Dâmboviţei.
- În 1882 este introdus iluminatul electric la București.
- La 1 decembrie 1882 se deschide Bursa din București, în clădirea Camerei de Comerț din strada Doamnei. În Monitorul Oficial al României din luna decembrie a anu­lui 1882 au fost publicate cotațiile bursiere ale primelor companii româneşti tranzacționate.
- La 25 septembrie 1883 are loc inau­gurarea Castelului Peleş din Sinaia, leagănul Dinastiei române, ridicat de Regele Carol I cu bani provenind din caseta personală.
- În 1884 este introdusă, în Bu­cureşti, prima linie telefonică.
- La 1/13 mai 1885 este recunoscută autocefalia Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhatul Ecumenic de la Constantinopol.
- În 1885 se deschide Grădina Botanică la Cotroceni.
- La 23 aprilie 1887, Catedrala mitropolitană Iași este sfințită, în prezența Familiei Regale a României.
- În 1888 este inaugurat Ateneul Român.
- La 14 martie 1895 se inaugurează, în Bucureşti, Fundaţiunea Univer­sitară „Regele Carol I”, actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Regele Carol I”.
- În septembrie 1895 a fost i­naugurat Podul Carol I de la Cernavodă, construit la inițiativa regelui. La data aceea, podul peste Dunăre era cel mai lung pod din Europa con­tinentală.
- La 8 iunie 1897 se aşază piatra fundamentală a Palatului „Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Eco­nomie”, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat în anul 1900, prima şe­dinţă a Consiliului de Admi­nistraţie în noul sediu având loc la 15 iunie.
- Între anii 1895 – 1910 este mo­dernizat portul Constanţa.
- În 1901 este inaugurat Palatul Poştelor din Bucureşti (actualul Mu­zeu Naţional de Istorie a României).
- La 27 ianuarie 1903 este fondată, la Bucureşti, „Confederaţia Patro­nală UGIR (Uniunea Generală a Industriaşilor din România)”, ce îşi propunea dezvoltarea economică şi modernizarea societăţii româneşti.
- În 1904, România ocupă locul al patrulea în Europa, în raport cu numărul populaţiei (după Elveţia, Germania şi Suedia), la numărul de telegrame trimise (peste 2 milioane şi jumătate).
- La 17 ianuarie 1906 este pro­mulgată prima „Lege a Brevetelor de Invenţie” şi se înfiinţează Biroul Brevetelor, denumit astăzi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Anterior, în anul 1879, România produsese prima „Lege a măr­cilor”.
- La 6 iunie 1906 are loc inaugurarea Expoziţiei Naţionale Române din Bucureşti.
- În anul 1906, sub domnia lui Carol I se construiesc 40 de spitale rurale, dintre care unele sunt în funcţiune şi astăzi.
- În 1908 se înfiinţează „Observatorul Astronomic” cu planetariu („Observatorul Popular”).
- În acelaşi an ia fiinţă Direcţia Generală a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă, sub condu­cerea lui Anghel Saligny.
- Sub sceptrul lui Carol I se fondează mai multe universităţi şi colegii naţionale (licee), pe întreg teritoriul ţării, cele mai multe dintre ele funcţionând până în ziua de astăzi.
- La 1 decembrie 1912 a fost în­temeiată ,,Federaţiunea Socie­tă­ţilor Sportive din România” (F.S.S.R.), care cuprindea două­spre­­zece comisii (atletism, fotbal, rugby, scrimă, ciclism, tir, canotaj, tenis, natație, gimnastică, oină, sporturi de iarnă). Primul preșe­dinte al fede­rațiunii a fost Prin­cipele moștenitor Ferdinand. Ac­tual­mente, România are 57 de federații naționale sportive.

 

 

„România, constituită în Regat, completează şi încorporează opera Regenerării sale. Ea îşi dă un nume, care este de acord cu poziţiunea ce a dobândit, ca Stat Independent. Prin noul nume şi titlu se întăresc mai mult stabilitatea şi ordinea în România. Regatul Român, Măria Ta, este astfel continuarea domniei române; nu are alt program, nici alte aspiraţii, nici alte tendinţe. Este o consacrare, o întărire mai mult dată de Români principiului monarhic, pe care Măria Ta ai ştiut a-l planta adânc pe pământul României.”
Prim-ministrul  Ion C. Brătianu, în ziua de 10 mai 1881, cu ocazia încoronării lui Carol I ca Rege al României

 

 

Întemeietorul Regatului român a murit la Sinaia, în ziua de 27 septembrie 1914, la ora cinci şi treizeci de minute dimineaţa. Avea şaptezeci şi cinci de ani, dintre care domnise patruzeci şi opt. Carol I a fost înmormântat la Curtea de Argeş, locul ales de el ca necropolă a Familiei
Regale a României.
În testamentul lui, Regele scria:
 „Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României. (…) Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunându-mă la ata­curile cele mai violente am păşit, fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul-simţ al cre­dinciosului meu popor.”
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.