Vrei să vorbim despre asta? / „Scenarita”

Există momente în viaţa noastă când   ne-am dori să fim complet incapabili să simţim ceva. La fel ca şi un robot nepăsător, să reuşim să trecem prin situaţiile mai puţin confortabile, fără să ne afecteze în vreun fel, fără să simţim ceva rău, fără suferinţă, fără frică sau fără furie. În multe dintre aceste situaţii, faptul că noi ne înfuriem sau ne îngrijorăm nu schimbă cu nimic datele problemei.

Singurii în dezavantaj suntem noi, deoarece lăsăm să pierdem din respectul nostru faţă de propria persoană. După ce situaţia critică trece şi noi am reacţionat impulsiv, poate începem să ne ruşinăm de noi şi de modul în care am gestionat întâmplarea; stima noastră de sine scade şi nu de puţine ori am declarat „nu mă mai recunosc, nu ştiu ce a fost cu mine atunci”.

Sfaturi de genul „nu te mai gândi”, “treci peste” nu vor duce la stoparea sentimentelor de vinovăţie şi slăbiciune, deoarece mintea noastră le va considera din start ca fiind ridicole.

Pentru început, o bună strategie ar fi renunţarea la încercarea de a anticipa viitorul.

Exemplu: E-mailul important pe care îl aşteptai întârzie o oră. Cel mai probabil, deja te-ai gândit cel puţin la un scenariu negativ, în ciuda lipsei dovezilor. Data viitoare, vom lăsa gândurile negative să treacă, la fel cum au venit, reamintindu-ne faptul că îngrijorarea noastră nu are sens în lipsa dovezilor.

Bineînţeles că suntem tentaţi să verificăm adresa de e-mail constant şi foarte des. Efectul va fi creşterea semnificativă a îngrijorării. Ar fi bine să ne controlăm comportamentul compulsiv înainte să ducă la gânduri negative.

Putem fi puternici dacă ne vizualizăm puternici! Ne-ar plăcea de noi înşine dacă ne-am imagina stresaţi, speriaţi, îngrijoraţi şi tensionaţi? Aşa ne-ar plăcea să fim şi aceasta să fie şi natura noastră?

Emoţiile sunt generate de un gând răzleţ care apare în mintea noastră. Acest gând mai generează unul, al doilea pe al treilea şi tot aşa până când avem o mulţime de gânduri şi scenarii. Mintea noastră le analizează pentru a putea să le răspundă, astfel apărând emoţiile.

Este mult mai greu de oprit o avalanşă de gânduri decât doar unul, adică primul. În momentul în care conştientizăm primul gând de îngrijorare şi anticipare negativă, trebuie să ne aducem aminte că nu deţinem nicio informaţie despre ce se întâmplă şi nu avem dovezi care să ne susţină scenariile.