Vine, vine Mărţişorul!

Aşa cum ne-au obişnuit de câţiva ani încoace, artista Ileana Horoba-Danci, împreună cu alţi artişti talentaţi, ne aşteaptă şi anul acesta la cea de-a VII-a ediţie a Târgului de Mărţişor. Am rugat-o pe Ileana să ne răspundă la câteva întrebări legate de Târg, tradiţie şi Mărţişor. 

Reporter: Ai ajuns la a VII-a ediţie a Târgului. Ce e nou faţă de prima ediţie şi, totuşi, ce a rămas la fel?

Ileana Horoba-Danci: Da. Este o cifră într-adevăr la care nu am îndrăznit să sper acum 7 ani. Am ştiut doar că-mi doresc să fac ceva bun pentru comunitate şi pentru artiştii locului. Dacă este să vorbesc despre noutate, ea constă în faptul că lucrurile arată mult mai bine şi, de la an la an, se îmbunătăţesc în ceea ce priveşte calitatea obiectelor propuse spre expunere. Din păcate a rămas la fel efortul pe care îl fac de fiecare dată pentru a găsi oameni dornici să expună, dar şi valoroşi în acelaşi timp.

Trăim într-o lume în care primează superficialitatea şi, din păcate, acest aspect este resimţit şi prezent în toate domeniile. Arta, din păcate, nu face excepţie. Sunt prea mulţi cei care cred că, stând în faţa calculatorului şi imitând un tutorial, fac artă. Din păcate, acesta a rămas un aspect supărător. La fel de supărător cum este şi acela că, după atâţia ani în care acest eveniment a avut loc în ciuda tuturor impedimentelor, încă nimeni dintre oficialităţi nu s-a oferit să-l susţină, la fel cum niciunul dintre oamenii cu dare de mână din oraş nu s-a oferit. Dacă am putea, de exemplu, oferi artiştilor din alte oraşe cazare, ar creşte şi nivelul evenimentului, întrucât am avea de unde alege. Oraşul fiind mic, artiştii buni se îndreaptă către târgurile din oraşele mari.

Rep.: Povesteşte-ne despre materialele şi simbolurile folosite de tine în crearea mărţişorului...

I.H.D.: Eu, în general, lucrez cu materiale ceramice, dar am pictat şi pe lemn sau am lucrat cu materiale textile precum inul sau cânepa, pielea şi altele. În general folosesc simboluri româneşti inspirate din arta tradiţională, din legende şi poveşti legate de Mărţişor sau de primăvară.

Rep.: Observăm în ultima vreme o re-întoarcere spre autentic, spre tradiţie, spre „noi”...ce rol are mărţişorul în acest context?

I.H.D.: Mărţişorul este o tradiţie în sine. Cum societatea a evoluat şi el a cunoscut diferite etape mai mult sau mai puţin benefice în drumul pe care l-a parcurs până astăzi. Eu, în general, nu suport conceptul de modă sau trend. Mi se par periculoase indiferent că promovează tradiţia sau orice altceva. Tradiţia este tradiţie şi prin urmare este firească. Trebuie să fie în noi şi s-o respectăm ca atare, nu când consideră unii că e la modă, după care o dăm uitării.

Rep.: Mai întâi a fost „Primăvara”, apoi „Baba Dochia”. Cine e „starul” acestei ediţii a Târgului?

I.H.D.: În acest an am lucrat o colecţie de mărţişoare gravate cu simboluri solare şi una cu bănuţi din porţelan pictaţi cu aur. Ambele variante se regăsesc în tradiţia mărţişorului şi au o încărcătură simbolică specială.

Rep.: Nu o să te întreb nimic de Valentine’s Day :), dar te întreb de Dragobete... ai pregătit ceva special pentru această ocazie?

I.H.D.: Eu cred cu tărie că iubirea trăieşte în fiecare clipă cu şi prin fiecare dintre noi. Dacă oamenii au ales s-o sărbătorească într-o zi anume este foarte bine. Eu însă nu am făcut niciodată caz din asta :).

Însă, dacă cineva va dori să celebreze iubirea cu ajutorul meu, am disponibilă o colecţie de bijuterie care poate prinde bine :).

Rep.: Un mesaj în prag de primăvară...

I.H.D.: Bucurie, linişte, speranţă, încredere, lumină...

„Trăim într-o lume în care primează superficialitatea şi, din păcate, acest aspect este resimţit şi prezent în toate domeniile. Arta, din păcate, nu face excepţie”.

Ileana Horoba-Danci