• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 20 Mai 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 11 Mai , 2015

Vin miliardele de euro! Proiecte să fie!

A avut loc lansarea în dezbatere publică a ghidului pentru Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, una dintre marile axe de finanţare a judeţelor componente în Regiunea de Dezvoltare N-V.

 
 

POR 2014-2020 are ca dată estimată de aprobare luna iunie 2015, iar depunerea proiectelor începând cu septembrie 2015. Valoarea finanţării totale a POR 2014-2020 este 8.250 mil. Euro, reprezentând o creştere cu 76,8% a bugetului gestionat în perioada 2007-2013. Noul program, structurat pe 12 axe prioritare, va finanţa şi tipuri noi de investiţii, printre care se numără: extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară pentru 793 localităţi rurale şi investiţii în centrele de transfer tehnologic, care oferă servicii suport IMM-urilor din zona cercetare - inovare.

Acesta este anunţul sec al celei mai importante mutări, la acest moment, pe piaţa finanţărilor europene, în România.

 

Regiunile de Dezvoltare au revenit în atenţia politicienilor, recent. După alegerile generale, a fost introdusă în agenda dezbaterilor publice problema regionalizării României, cu tot ceea ce ar însemna această modificare majoră a configuraţiei administrativ-teritoriale a României. După cum se ştie, celebrul Liviu Dragnea, cel responsabil cu regionalizarea, are desenată harta ţării într-o variantă pe care mulţi politicieni o agreează.

Potrivit acestor păreri, actuala împărţire pe regiuni de dezvoltare economică ar putea fi şi împărţirea teritorial - administrativă. La prima vedere poate fi considerată o soluţie corectă, dar la minime analize vedem că şi pe acest segment, baronii-politicieni au impus un model după vrerea lor. Cel mai bun exemplu este cu Agenţia de Dezvoltare N-V, cea din care face parte şi Maramureşul.

 

În 1997, la momentul înfiinţării acestor Agenţii, capitala celei din N-V a fost pentru o zi în Baia Mare. Şi nu din motive obscure, ci pentru că în acel moment, judeţul nostru era o putere economică, aici era multă industrie, de la cea extractivă şi metalurgie, la cea prelucrătoare, la industria uşoară (textilă, ceramică). Nordul ţării era peste Cluj, un mare oraş care avea componenta academică foarte dezvoltată, peste cea a judeţelor componente în Agenţie. Dar politicienii clujeni ştiau ce va urma, spre deosebire de cei maramureşeni. S-au făcut presiuni puternice pentru a se schimba oraşul-capitală a Agenţiei. După 24 de ore, Baia Mare a devenit fosta capitală din cauza slăbiciunii politicienilor maramureşeni.

A urmat dezastrul nordului. În câţiva ani, industria Maramureşului s-a dus pe Apa Sâmbetei, iar importanţa judeţului s-a mutat, mai ales, în registrul cultural, folcloric, turistic. Sub aceste auspicii a început derularea POR 2007-2013. Pentru regiunea de N-V a fost alocat cam un miliard de euro, bani care ar fi urmat să reducă disparităţile între judeţele componente. Cam aşa se spunea la întâlnirile cu politicienii maramureşeni. Acum, după terminarea acestui program, putem spune că disparităţile nu s-au redus, ci s-au amplificat. Clujul a crescut spectaculos, iar Maramureşul a trecut pe locul patru, cinci între cele şase judeţe componente.

 

Programul 2007-2013 a avut ca prioritate asumată de judeţe, dezvoltarea infrastructurii. S-a spus, facem drumuri şi fiecare judeţ a propus proiecte de drumuri după influenţele primarilor şi a baronilor din judeţe. Dar caşcavalul finanţărilor a fost împărţit în Comitetul regional, structura de conducere a Agenţiei din care făceau parte preşedintele de CJ, primarul de municipiu reşedinţă de judeţ, alţi primari, adică cinci membri. Fiecare un vot, de aceea ar fi fost important ca membrii Comitetului să fie prezenţi la toate şedinţele în care s-au votat proiectele. Pe de altă parte, clujenii au împărţit finanţarea cam în felul următor: dăm la Baia Mare 10 milioane, la Satu Mare, 10 milioane, la Oradea, 10 milioane, iar la Cluj, 70 de milioane.

De ce? Pentru că aşa au vrut muşchii clujenilor.

 

Mai mult, ei au realizat parteneriate cu orădenii pentru a ne scoate din cărţile importante, iar preţul acestor trădări au fost alte finanţări obţinute de trădători, la alte capitole.

Disparităţile s-au mărit după acest model de succes.

Se pot vorbi multe pe acest subiect, foarte succint, cam aşa s-au petrecut lucrurile în perioada 2007-2013. Baia Mare s-a ales cu un proiect de 10 milioane de euro, la care se mai lucrează şi acum.

 

Noua abordare în cazul programului 2014-2020, s-au deşteptat şi inteligenţii din Cluj, este tot pe partea de infrastructură, dar realizarea unor drumuri interregionale, adică legarea judeţelor prin drumuri bune, într-o structură paralelă cu drumurile naţionale. O astfel de abordare a avut-o Maramureşul în primul program, dar baronii locali au vrut drumuri care nu duc nicăieri…

De aceea, acum este foarte important cum se vor descurca politicienii maramureşeni. Deja sunt voci care afirmă că cei din Cluj visează cu ochii deschişi la o nouă împărţire de fonduri după tiparul vechi. Un impediment pentru ei ar fi faptul că preşedintele CJ Maramureş, Zamfir Ciceu, este preşedintele Comitetului regional pentru următoarea perioadă, adică va fi la comandă, sperăm noi.

 

Ideal ar fi dacă prezidentul şi primarii, membrii în Comitet, se vor mobiliza pentru a fi la dezbateri şi pentru a susţine necondiţionat Maramureşul. De asemenea, ar trebui ca proiectele majore să fie deja finalizate, lansate, pregătite… Doamne ajută!

 
 

Noua abordare în cazul programului 2014-2020, s-au deşteptat şi inteligenţii din Cluj, este tot pe partea de infrastructură, dar realizarea unor drumuri interregionale, adică legarea judeţelor prin drumuri bune, într-o structură paralelă cu drumurile naţionale. O astfel de abordare a avut-o Maramureşul în primul program, dar baronii locali au vrut drumuri care nu duc nicăieri…

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.