Tomograful lui Sabin / Zi de mai

Cândva în Chicago, la intersecţia străzilor Randolph şi Des Plaines se găsea piaţa Haymarket (târgul de fân). Acolo a avut loc în 4 mai 1886 o demonstraţie muncitorească de sprijin pentru muncitorii aflaţi în grevă pentru a obţine ziua de muncă de 8 ore.

O persoană necunoscută a detonat o bombă între poliţiştii care încercau să disperseze manifestanţii. În urma deflagraţiei şi a focurilor de armă ce au urmat au fost ucişi cel puţin 7 poliţişti şi 4 muncitori, numeroşi alţii fiind răniţi. Au fost arestaţi 8 anarhişti şi acuzaţi de conspiraţie. Dintre aceştia, 7 au fost condamnaţi la moarte şi unul la 15 ani de închisoare, 4 au fost spânzuraţi în 11 noiembrie 1887, unul s-a sinucis, iar restul au fost graţiaţi de Guvernatorul statului Illinois în 1893. Acesta este cel mai important reper istoric pentru 1 Mai ca zi internaţională a muncii.

A fost punctul culminant al mişcării muncitoreşti americane pentru ziua de muncă de 8 ore. După acest eveniment mişcarea muncitorească organizată a cunoscut un avânt semnificativ, iar în 1888 Federaţia Americană a Muncii a decis să continue campaniile pentru ziua de muncă mai scurtă, iar data de 1 Mai a fost decisă ca moment al grevei generale.

Un an mai târziu, Internaţionala a II-a a lansat apelul pentru o mare demonstraţie internaţională care să aibă loc în aceeaşi dată în toate ţările membre astfel încât muncitorii de pretutindeni să poată cere 8 ore de muncă pe zi...

Prima Zi de Mai internaţională a fost un mare succes, iar începând din 1891 comemorarea Zilei de Mai a devenit un eveniment anual în majoritatea ţărilor. 

Cele întâmplate la Chicago în 1886 au trezit conştiinţa socială a milioane de muncitori de pretutindeni care au acţionat tot mai coerent pentru a obţine drepturi legitime legate de muncă. Mulţi au murit de-a lungul timpului pentru ca astăzi noi, fiecare muncitor pe arătura lui, să putem lupta cu micii, fasolea, berea, manelele...