Tomograful lui Sabin / Fix future

Nu știu câți se așteptau ca ceea ce începuse ca o mondenitate studențească să scape practic de sub control și să devină una din cele mai mari schimbări de paradigmă ale epocii așa-zis moderne. Încă odată, somnul rațiunii a născut un monstru, de această dată mare de tot. Adulții își făceau treaba, fără să fie prea atenți cu ce se jucau progeniturile lor și uite așa, pe nesimțite, juniorii au pus stăpânire pe net și l-au schimbat până la patologic, au inventat de toate, multe dincolo de praguri altă dată tabu, au virtualizat până și banii, ca să nu mai vorbesc de rela­ționare... Și, mai presus de toate, au preluat controlul prin toate mijloacele, unele inacceptabile până de curând, considerate însă acum perfect logice și mai ales legale.
La ce bun școală când ai așa niște talente, la ce  bun cultură când poți tu să ți-o inventezi pe a ta cu spray-ul pe ziduri sau suflând într-o țeavă, fără partituri, armonie  și contrapunct...
Eu și alții de teapa mea nu credem că am putea să trăim cu ușurință așa, alunecând pe coaja vieții după inspirația de moment dar, este evident că se poate, este prezentul și cu siguranță va fi viitorul, deoarece nimeni nu mai are răbdare să facă lucrurile gospodă­rește, toți vor bani și faimă sau măcar notorietate ACUM, nimeni nu mai vrea să în­vețe nimic deoarece este „plicti” și între timp nu poți să faci maldărele de bani, doar fiind exact așa cum ești și făcând strict ceea ce este la modă.
Un asemenea om nou este capabil de orice doar cu smartphone-ul său, iar dacă mai are și un hanorac cu glugă, nu îi mai stă nimic în cale, nu trebuie să fi auzit de James Joyce sau de Tarkovski, nu trebuie să știe să scrie... Iar cei care nu vor dori sau nu vor putea să se adapteze la ceea ce înseamnă me­diile de socializare, retrograzi, prăfuiți, mucegăiți pentru că nu vor să renunțe la tradițiile înaintașilor, la promovarea vechi­lor valori și la meritocrație, venind evident în contradicție cu decadența noii culturi a superficialității virale on line (sper din toată inima că acesta este un pleonasm), vor fi lăsați să vorbească singuri... și acesta este doar începutul.

Acum, când este mai evident decât oricând că societatea noastră este în cădere liberă, după ce, acum 4000 de ani strămoșii lati­nilor s-au stabilit în peninsula Italică, după ce a fost finalizat Stonehenge, după ce caii au fost domesticiți, după ce a început epoca bronzului în China și s-a terminat a doua perioadă Jômon în Japonia, exact după ce ultimul mamut lânos a fost ucis în insula Wrangel... mă întreb unde se vor naște și cum vor crește cei ce vor conduce lumea asta... și oare spre ce?