• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 28 Septembrie 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 4 Noiembrie , 2016

Tezaurul „Cap de Bour”, „subţiat” de nepăsare

Colecţia Filatelică Naţională, aflată în administrarea Muzeului Naţional Filatelic, cuprinde timbre false, mărci poştale trimise la expoziţii şi care nu s-au mai întors, timbre deţinute nelegal, dar şi minusuri în gestiune. Pe scurt, câteva din concluziile Raportului de audit al performanţei privind utilizarea fondurilor destinate emiterii, tipăririi, punerii şi retragerii în/din circulaţie, conservării şi comercializării timbrelor şi efectelor poştale în perioada 2004-2014, realizat de Curtea de Conturi şi date publicităţii săptămâna trecută. În urma controlului dosarul a ajuns la organele de urmărire penală.

 

Timbrul este cel mai cunoscut simbol poştal şi îndeplineşte trei roluri principale: dovada plăţii în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar, mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece forma şi funcţia sa îi conferă libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii.

 

Colecţia Filatelică a României este compusă din mărci poştale şi fiscale româneşti şi străine, întreguri poştale, proiecte şi machete de mărci poştale şi de întreguri poştale, matriţe pentru imprimarea mărcilor poştale, plăci litografice, eseuri, probe de tipar, specimene, modelare şi orice alte obiecte şi înscrisuri având legătură cu aceasta.

Statul român a luat, în decursul timpului, o serie de măsuri pentru constituirea şi conservarea unei Colecţii Filatelice Naţionale, în care să fie păstrate valorile filatelice ca parte a avuţiei naţionale şi mărturie a valorilor istorice şi culturale naţionale şi universale.

Administrarea acestor bunuri de importanţă naţională a fost atribuită în decursul timpului mai multor entităţi.

 

Astfel, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 42/1985 privind emisiunea, gestionarea, conservarea şi valorificarea timbrelor şi efectelor poştale cu timbru imprimat a fost înfiinţat, în cadrul Băncii Naţionale a României, „Tezaurul naţional de timbre”, care avea ca obiect de activitate „conservarea, evidenţa şi păstrarea timbrelor şi a bunurilor filatelice din emisiunile româneşti şi străine, cu excepţia celor destinate comercializării, potrivit legii”.

În anul 1990, unul dintre primele acte normative emise în perioada postcomunistă a fost Decretul Consiliului Frontului Salvării Naţionale nr. 106/08.02.1990 privind regimul timbrelor în România, care prevedea la art. 3 că: „Tezaurul naţional de timbre al României din cadrul Băncii Naţionale se desfiinţează, iar activitatea acestuia se preia de Conservatorul de timbre care trece de la Banca Naţională a României la Oficiul special pentru editarea timbrelor şi controlul mandatelor din subordinea Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor”.

 

Ulterior, prin HG nr. 287/2004 privind acordarea titulaturii de muzeu de importanţă naţională Muzeului Naţional Filatelic a fost înfiinţat Muzeul Naţional Filatelic ca sucursală fără personalitate juridică în cadrul CN Poşta Română SA, care a avut ca principale atribuţii administrarea bunurilor din componenţa Conservatorului de Timbre, conservarea obiectelor de patrimoniu, inventarierea şi evidenţa colecţiilor.

 

Conform raportului: „Operaţiunile de predare – primire a Colecţiei Filatelice Naţionale în baza actelor normative prezentate mai sus, respectiv de la Banca Naţională la Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor în anul 1990, precum şi către Muzeul Naţional Filatelic în anul 2004, s-au realizat scriptic şi faptic fără o inventariere a timbrelor şi efectelor poştale.

De asemenea, chiar dacă operaţiunea de inventariere a fost demarată începând cu anul 2004, aceasta a constat doar în numărarea timbrelor, identificarea acestora pe baza cataloagelor de specialitate şi compararea situaţiei faptice cu situaţia scriptică din registrele de evidenţă, dar nu s-a realizat şi expertizarea acestora în scopul stabilirii dacă acestea sunt autentice sau nu.

Acest fapt grav reprezintă una dintre cauzele care au afectat posibilitatea unei evidenţe şi protecţii reale asupra acestor categorii de bunuri de importanţă naţională şi au creat suspiciuni asupra autenticităţii unor piese filatelice şi asupra integrităţii şi integralităţii colecţiei”.

 

De asemenea, controalele efectuate de Curtea de Conturi asupra activităţii de conservare a timbrelor şi efectelor poştale şi a colecţiei filatelice a României au scos la iveală o serie de nereguli, inclusiv falsuri crase, pierderea a sute de serii de timbre şi, în special, valoarea extrem de mică a colecţiei, deşi aceasta conţine bunuri de o valoare excepţională precum Seriile „Cap de Bour”, evaluate la peste 10.000 de euro bucata.

Curtea a descoperit „215 mărci poştale din emisiunea I Cap de bour 1858 considerate falsuri evidente de către comisia de inventariere şi cele 660 mărci poştale din emisiunea a II-a, Cap de bour 1858 şi Principatele Unite 1852 şi 1865, asupra cărora planează semne de întrebare în legătură cu autenticitatea; 6.373 mărci poştale româneşti, în cazul cărora figurează înscris în registrele de evidenţă numai o simplă menţiune «plecat la expoziţia…» şi semnătură indescifrabilă, fără a se preciza dacă s-au mai întors şi la ce dată”.

 

Pe de altă parte, Curtea de Conturi a constatat „deţinerea, în mod nelegal, fără a fi înregistrate nici cantitativ şi nici ca denumire a seriei în registrele de evidenţă operativă, a unor cantităţi mari de mărci poştale româneşti, respectiv a unui număr de 882.380 timbre”, precum şi identificarea „unor minusuri în gestiune pentru un număr de 31 poziţii din inventar, cuprinzând 315 timbre care lipsesc în totalitate, fără posibilitatea de identificare, neexistând denumirea seriei, valoarea nominală sau anul emisiunii”.

 

În urma acţiunilor derulate, Curtea de Conturi a transmis CN Poşta Română SA o serie de măsuri pentru remedierea abaterilor constatate, dar a procedat şi la sesizarea organelor de urmărire penală.

 

 

Lista neregulilor

 

- Nesemnalarea în cadrul predărilor-primirilor de timbre, ocazionate de înfiinţarea Conservatorului de Timbre în anul 1990 sau a Muzeului Naţional Filatelic în anul 2004, a unor aspecte legate de suspiciuni privind autenticitatea unor mărci poştale din patrimoniul cultural naţional mobil cu semnificaţie istorică, vechime şi unicitate excepţională, cum este cazul:

- 215 mărci poştale din emisiunea I Cap de bour 1858 considerate falsuri evidente de către comisia de inventariere şi cele 660 mărci poştale din emisiunea a II-a, Cap de bour 1858 şi Principatele Unite 1852 şi 1865, asupra cărora planează semne de întrebare în legătură cu autenticitatea;

- 6.373 mărci poştale româneşti, în cazul cărora figurează înscris în registrele de evidenţă numai o simplă menţiune „plecat la expoziţia ....” şi semnătură indescifrabilă, fără a se preciza dacă s-au mai întors şi la ce dată.

- Deţinerea, în mod nelegal, fără a fi înregistrate nici cantitativ şi nici ca denumire a seriei în registrele de evidenţă operativă, a unor cantităţi mari de mărci poştale româneşti, respectiv a unui număr de 882.380 timbre;

- Identificarea unor minusuri în gestiune pentru un număr de 31 poziţii din inventar, cuprinzând 315 timbre care lipsesc în totalitate, fără posibilitatea de identificare, neexistând denumirea seriei, valoarea nominală sau anul emisiunii.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.