Redeschiderea mineritului, soluţie pe care se mizează în UE. Noi ce mai aşteptăm?

Pe fondul incertitudinilor legate de aprovizionarea cu materii prime strategice, în special aşa-numitele metale rare, folosite în industrii de vârf, mai multe state europene, printre care Franţa, Spania şi Grecia, şi-au relansat proiectele miniere.

Alte economii europene mari care încurajează mineritul sunt Portugalia, care şi-a modificat Codul Muncii pentru a simplifica procedurile de lucru în minerit, în vreme ce Suedia a scăzut taxele pe veniturile corporaţiilor de la 26% la 22.5%. Toate acestea pentru a atrage investitori din zona industriei miniere. Pentru că bătălia pentru resurse financiare este la fel de importantă şi dificilă ca şi bătălia pentru resurse minerale.

Franţa, care pentru prima dată în ultimii 20 de ani va demara lucrări de explorare, consideră că mineritul trebuie să fie o parte importantă a viitorului ei economic, care să-i dea din nou şansa de a exploata propriile sale mine.

Toate greutăţile pe care le întâmpină aceste ţări, de la actualizarea hărţii bogăţiilor subsolului, la actualizarea legislaţiei referitoare la minerit, acolo unde prevederile legale pun piedici investitorilor, sau preocuparea pentru folosirea de tehnologii care să nu afecteze mediul şi viaţa oamenilor, toate sunt probleme pe agenda administraţiilor guvernamentale ce îşi găsesc rezolvarea în aceasta perioadă. Pentru că există strategie şi voinţă politică pentru ca aceste obstacole să fie depăşite.

România rămâne în urmă în această competiţie, pierzând timp şi teren în bătălia pentru atragerea investitorilor străini în domeniu. Legea minelor care conţinea prevederile legale obligatorii repornirii activităţii societăţilor miniere aflate în insolvenţă (cazul Remin SA Baia Mare), nu a întrunit numărul de voturi necesar. Propunerile unora dintre investitorii strategici, pentru anumite perimetre miniere, au generat o opoziţie puternică din partea societăţii civile şi a organizaţiilor non-guvernamentale de mediu în ceea ce priveşte impactul de mediu al investiţiilor preconizate.

Legea parteneriatului public privat este întârziată de preşedintele Băsescu care a retrimis-o Parlamentului spre reexaminare.

La nivelul instituţiilor statului, implicate direct în activitatea de revitalizare a sectorului minier sau cu prerogative de reprezentare a intereselor statului există o lentoare nepermisă şi chiar o lipsă de implicare în ceea ce priveşte soluţiile concrete pe care le reclamă fiecare caz în parte, sau în promovarea oportunităţilor pe care ţara noastră le are pentru atragerea investiţiilor străine. Există chiar exemple extreme, cum ar fi cazul Remin SA Baia Mare, unde Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, sub managementul lui Adrian Volintiru, a lezat prin acţiunile sale interesele companiei, ale statului si ale creditorilor societăţii.

Este momentul schimbării mentalităţilor şi a vitezei de acţiune în acest domeniu. Situaţia şi exemplul unor state europene, nevoia de investiţii şi de locuri de muncă în ţara noastră şi atingerea unor obiective strategice ne obligă să accelerăm în direcţia redeschiderii mineritului. Contextul este cu atât mai favorabil, cu cât imaginea României s-a îmbunătăţit după rezultatele economice pozitive din 2013, fapt confirmat de succesul emisiunii de obligaţiuni emisă de ţara noastră, în ianuarie 2014, în valoare de 2 miliarde de dolari, ceea ce relevă încrederea crescută a investitorilor. Performanţa României dă motive de optimism şi trebuie valorificată pentru atragerea investitorilor strategici în toate domeniile, inclusiv în cel minier.