• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 20 Mai 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 14 Mai , 2019

Reconstituirea luptei anticomuniste în Maramureș

Tot ce s-a desfășurat la Ediția a III-a a Simpozionului Național „Veghetori la obârșii – Rezistența anticomunistă din Munții Țibleșului”, sub auspiciile Academiei Române, la Dragomirești, a fost de fapt o reconstituire a luptei anticomuniste din întregul spațiu al Maramureșului. La evenimentul din 3 – 4 mai 2019 de la Dragomirești au fost prezenți doi academicieni (Alexandru Surdu și Emil Burzo) și 25 de cercetători, profesori de istorie și filosofie, scriitori, preoți, învățători, profesori de limba și literatura română etc.

 

Spațiul acesta al „marma­țienilor”, cum îl numește academicianul Alexandru Surdu, păstrează și astăzi o lume de povești fabuloase. Numai că poveștile pe subiectul rezistenței anticomuniste sunt cât se poate de reale și de tragice. Academicianul Emil Burzo a prezentat un material de aleasă ținută academică, în care s-au adus detalii privitoare la geografia represiunii comuniste. Timp de două zile, la Dragomirești a fost strânsă toată elita Maramureșului Istoric, dar au venit extrem de mulți oameni de cultură și dinafară: dr. Marian Nemescu a venit de la București și a vorbit despre poezia închisorilor, dr. Gheorghe Pleș a venit din Bistrița și a vorbit despre evenimente și personalități din ținutul Țibleșului, dr. Ioan Filipciuc a venit din Bucovina și a prezentat o temă extraordinar de frumoasă în care vorbește de intrarea în Cernăuți a lui Ilie Lazăr, în 11 noiembrie 1918, pe capota maşinii generalului Iacob Zudik și a pus tricolorul pe Primărie.

Lucrările simpozionului au fost adevărate mărturii. Prima mărturie a fost a luptătorului Ioan Ilban, din grupul Vișovan, care le-a împărtășit celor prezenți amintirile lui din închisoare. Apoi, preotul Marius Vișovan a vorbit despre activitatea tatălui său și a întregului Grup Vișovan (primul lot de deținuți politici de la Închisoarea Sighetu Marmației). Preotul Vasile Rus din Bistrița a avut o lucrare extraordinar de frumoasă despre partizanul Gheorghe Pașca, iar din felul în care a prezentat-o ne-am putut da seama că s-a identificat cu viața personajului până la jertfirea acestuia. Dr. Nicolae Iuga a prezentat portretul doctorului Gavril Iusco în mișcarea de rezistență din Dragomirești.

Apoi au fost alte trei momente cruciale din perioada comunismului. Primul este Revolta de la Săliște, din 5 – 6 mai 1981, prezentată magistral de profesorul Simion Iuga, care are în centrul atenției un milițian, Viorel Gherghel, care a fost bătut în postul de miliție și apărat de maiorul de atunci, Maxim. Oamenii s-au răsculat pentru abuzurile pe care le făcea și pentru că se dădea la femeile care mergeau să-și facă bule­tinul, iar pe bărbați îi bătea de câte ori avea ocazia. O altă lucrare extrem de interesantă a fost prezentată de Maria Curac, despre Revolta de la Dragomirești, când un grup de tineri îl înmormântează simbolic pe Ceaușescu îngropându-i tabloul și fac o pomană după ce taie o oaie. Asta a fost în octombrie 1988. Tinerii fug în Pasul Prislop, unde era un elicopter cu care se împrăștia îngrășământ. L-au forțat pe soldatul care apăra elicopterul și intenționau să fugă din țară. Dar aventura celor 7 tineri s-a sfârșit cu închisoare. Nu au stat mult, pentru că avocatul Liviu Doru Bindea a justificat în Instanță că s-au îmbătat și au tulburat liniștea publică, deși puteau fi încadrați la infracțiuni mult mai grave. După Revoluție, mulți ajung în străinătate, iar unul este împușcat în încercarea de a trece Dunărea. Un alt moment crucial din perioada comunistă a fost Revolta din Petrova, din 16 ianuarie 1989, lucrare prezentată de soții Petrovai, când localitatea Petrova urma să fie desființată și unită cu Leordina și să poarte denumirea de Dumbrava. Atunci, prim secretarul județului, Bărbuleț a urcat pe o tribună făcută din zăpadă și le-a spus că se renunță la acel proiect, numai să nu mai facă revoltă. Atunci, un jurnalist a fost bătut și închis într-un dulap.

Cea mai zguduitoare mărturie a fost a profesoarei Lenuța Cristescu Zu­bașcu, sora poetului Ion Zubașcu, care a adus o gamelă de prizonier din Rusia, a tatălui ei, și livretul mi­litar pe care i l-a pus sub pernă când avea 6 luni, după care s-a predat și a fost ucis la Sighetu Marmației de niște gardieni care s-au îmbătat și care se distrau pe seama deținuților, cum se scuturau când erau puși să bage cuie în priză pentru a se curenta. Timp de 12 ani familia nu a știut nimic despre el.

Tot în seria mărturiilor a fost prezen­tată și o filmare cu învățătoarea Mărioara Ionescu din Dragomirești, care a suferit și a fost închisă la Oradea. În cadrul Simpozionului au existat și alte episoade răscolitoare. Dr. Ilie Gherheș a vorbit despre destinul istoricului Alexandru Filipașcu care moare la Colonia de muncă Valea Neagră din Constanța. Preotul Cosmin Cosma a vorbit despre luptătorii din Țara Lăpușului, dr. Petru Dunca, despre luptătorii anti­co­muniști de pe Valea Cosăului și despre moartea haiducului Frunzâlă. Profesorul universitar dr. Ioan Bizău de la Cluj a vorbit despre luptătorii de la Ieud, muzeograful Andreea Dobeș a prezentat un material des­pre Memorialul de la Sighetu Marmației. Profesorul Ioan Iuga Dănuț a prezentat viața luptătorului anticomunist Aurel Vlad care, la vârsta de 90 de ani, transmite mesaje din New York. Claudiu Holdiș de la Universitatea de Nord a vorbit despre instalarea comunismului în comuna Săpânța, conferențiarul de la Cluj, Nicolae Hodor a prezentat rezistența la colectivizarea din Maramureș. Eu am reconstituit viața de haiduc și de martir a lui Gavrilă Mihali Ștrifundă, cel care printr-o mișcare de guerilă a eliberat Mara­mureșul, în 5 martie 1945, în fața prefectului Ivan Odoviciuc care voia alipirea Maramureșului la Ucraina.

Au fost două zile de foc la Drago­mirești, iar primarul de aici a fost la înălțimea cocoșului din Dragomi­rești, punctând în momentele importante să se știe de ce eram toți acolo. Ioan Gherghel de la Universitatea de Nord a prezentat lucruri inedite
despre dislocarea grupurilor de rezistență antico­munistă, iar Răzvan Bucuroiu de la TVR a vorbit despre noii martiri și despre eliberatorii morali ai României. Academicianul Alexandru Surdu, referindu-se la stema orașului Dragomirești, a explicat de ce cocoșul este și porecla celor de aici, care erau într-o continuă bătaie cu cei din Josani. Academicianul zice că sufletul mar­­mațienilor este trezit dimineața la viață de cocoș, iar din perspectivă etnografică, prin prezența cocoșului pe cruci vedem că el este mesagerul Judecății de Apoi, primul care ne vestește chemarea la Judecată.

Întregul Simpozion mi-a adus amin­te de filmul „Reconstituirea” a lui Lucian Pintilie, după nuvela lui Horia Pătrașcu. Filmul acesta a ieșit de sub semnul făcutului și s-a mutat în realitate. La fel, și poveștile
despre luptătorii anticomuniști au ieșit de sub semnul făcutului și s-au mutat în realitate. De reținut este că de la această „Reconstituire” a luptei anticomuniste din Munții Maramu­reșului au lipsit călăii, torționarii și judecătorii, în rest a fost toată lumea, toți eroii Maramureșului care au strigat parcă la fel ca în film: „De ce dai, mă?!”. De ce au dat?

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.