Curs valutar

4.5680 RON


4.0093 RON


5.1744 RON


1.4823 RON

Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Bogatu Laurentiu pe 28.02.2023 la 13:57
Felicitari D-lui Jack Goldstein pentru excelenta analiza prezentata din care ar rezulta posibilitatea 

Elvira Ster pe 31.01.2023 la 13:27
In anul 2000, cand era director in ANRM, compania RMGC a finantat o excursie in Las Vegas pentru mai multi 

oana momanu pe 03.01.2023 la 11:50
sunt platforme media care vorbind despre acest titlu acordat D lui Petre Codrea , l-au tratat de legionar si 

Tonio pe 03.12.2022 la 10:03
Mii de Multumiri... Lui Dumnezeu... si tuturor celor ce facut sa existe acest site. Subscriu la cele 


Luni , 17 Octombrie , 2005
Moara matusii Ciuloaie
Morile pe apa maramuresene sunt pe cale de disparitie, desi fac parte din patrimoniul material al Romaniei. Daca in lumea civilizata asemenea obiective sunt protejate, intretinute si exploatate turistic, la noi sunt aruncate, ca o masea stricata, in bratele nepasarii. Vedeti, bunaoara, moara din Sat Sugatag, construita in 1869.
In urma cu 50 de ani, in Maramures existau aproape 400 de mori pe apa. Astazi mai sunt doar vreo 20, cea mai mare concentrare de asemenea instalatii hidraulice pastrandu-se pe raul Cosau, in satul Sarbi, o zona declarata rezervatie de tehnica populara. In Sarbi mai functioneaza vreo patru mori, alaturi de cateva pive, valtori si horincii, plus o batoza si un gater pe apa. In schimb, pe valea Tisei mai exista o singura moara, la fel ca pe Ronisoara, iar pe valea Marei, doar doua.
Una dintre acestea, cea mai veche din Maramures, poate fi gasita in Sat Sugatag, la nr. 305, in apropiere de centrul asezarii, pe drumul spre catunul Dupa Rau.
Venerabila moara
Proprietara celei mai vechi mori din Maramures e Primaria Ocna Sugatag, de care apartine administrativ satul, desi constructia a fost in proprietate privata vreme de un secol. Pe grinda cladirii exista o inscriptie care aminteste ca moara a fost construita in anul 1869 de catre mesterul Szigeti Ianos. O alta inscriptie atesta ca moara a fost reparata in 1975, imediat dupa inundatiile care au devastat regiunea. Din pacate, astazi moara e tacuta, fiind „infranta” de inundatiile din 2004 si de nepasarea autoritatilor.
Administrator al morii este familia Rohnian, prin matusa Ciuloaie: “ne zace ase pentru ca un stramos de-a nostru a patat una cu pribegii (haiducii, n.red.), care erau multi pa vremuri. Odata, mosu’ nost’ o mars undeva si pa drum s-o intalnit cu pribegii (sugatanii au fost porecliti “lupti” sau “pribegi” tocmai pentru ca acest sat a fost fief-ul cel mai important al acestora, n.red.). Atunci iel s-o bagat intr-o tufa, s-o ciulit adica (ascuns, n.red.), ca sa nu-l vada. Si cand o vinit inapoi o tat explicat iel cum s-o ciulit de pribegi, pana ase i-o ramas numele.”
„Faina de moara”, uitata
Matusa Ciuloaie explica modul in care s-a defectat cea mai veche moara din judet: „moara aiasta s-o stracat anu’ trecut, atunci cand o vinit apa si o inundat-o. Ar mai merge, daca am tomni-o, da’ n-are de ce, ca oaminii nu mai vin la macinat, ci marg la cele electrice. Ultima data am macinat in toamna trecuta. Pa vremea lu’ Ceausescu uiumu’ iera de 60 de bani. De cand s-o stracat moara, lucram numa’ cu valtorile, ca avem doua. Tarifu’ i de 100-150 de mii pa cerga spalata. Da, moara nu mai mere, da’ sa stiti ca faina de moara pa apa ii altfel, mai buna.”
Sat Sugatag, renumit prin biserica de lemn, cojoacele viu colorate (care mai nou, prin intermediul interpretilor populari, s-au raspandit in intreg Maramuresul) si bivolii sai mai pastreaza si un fond de case vechi de lemn sau mesteroaice care tes cergi. Si „nestematele” instalatii tehnice hidraulice administrate de matusa Ciuloaie.
Din nefericire, in sat nu exista nici macar o pensiune turistica, asa ca desi cohorte de turisti opresc zilnic pentru a fotografia biserica monument de lemn, profitul obtinut de sateni din turism este egal cu zero. Marketing-ul lipseste cu desavarsire din vocabularul sugatanilor. Si nu-i nimeni sa-i invete.
Teofil IVANCIUC
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.