• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 28 Septembrie 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 19 Septembrie , 2022

Maramureșul, pe drumul devenirii. Strategie de înfruntat durata

Ca orice sistem teritorial, atât Țara Maramureșului, cât şi județul omonim (ce reuneşte şi ,,ţările” Lăpu­şului şi Chioarului, cât şi un fragment al ,,ţinutului” Codrului) evoluează, adăugând structurii lor noi elemente. Nu întotdeauna favorabile, nu întotdeauna cu caracter sustenabil, durabil. Totul în funcție de acțiunea catalizatoare sau, dimpotrivă, inhibitoare, a factorilor politici, economici şi sociali ce-şi pun pecetea asupra dinamicii sociosistemului.
În consecință, traiectoria actuală a structurii spațiale menționate, fie că este vorba de ipostaza sa restrânsă, fie de cea extinsă, este influențată în manieră decisivă de impactul următoarelor condi­țio­nări:
- Inerția negativă imprimată transformărilor în ultimele opt decenii;
- Contextul economic, social şi geopolitic actual, deosebit de critic;
- Feed-back-ul aleatoriu, necontrolat, spasmodic, al intrărilor (in-put) şi ieşirilor (out-put) din sistem în perioada de tranziție.
Astfel, începând cu a doua jumătate a secolului anterior, odată cu instaurarea unei noi ordini politice, economice şi sociale a societății comuniste, sistemul teritorial ma­ra­mureșean a fost supus unor transformări radicale, de ,,desprindere de trecut”, având loc o bulversare a matricei sale tradiționale, bine consolidată, cu toate aspectele negative apărute ca urmare a caracterului forțat, intempestiv şi nefundamentat al intervențiilor. Colectivizarea a zdruncinat resorturile unei agriculturi organic adaptată mediului fenologic local şi practicilor secular decantate şi perfecționate, industrializarea, pe lângă efectele benefice de necontestat (locuri de muncă, în primul rând), a adus județului, respectiv reședinței sale, municipiul Baia Mare,  anatema poluării catastrofale; turismul, dezvoltat punctiform, fără coerență funcțională, a fost departe de adevărata sa semni­ficație economico-socială etc.

Arhitectural şi peisagistic, ,,civi­lizația lemnului”, distilată şi rafinată secole la rând de artizanii anonimi ai locului, a fost substituită cu cea a azbocimentului, casele tradiționale, cu tindă şi târnaț, unde adăstau cândva colindătorii, se pierd în noianul  acareturilor doldora de turnulețe, portul popular s-a refugiat în lăzile de zestre, kitsch-ul  folcloric  înflorind („de la Salva Vișeu/ bine mere ghezăşu…”) etc.

Contextul economic, social şi geopolitic actual, deosebit de complex şi de critic, îşi va pune, la rândul său, o amprentă decisivă asupra direcțiilor şi ritmurilor dezvoltării în următoarele decenii. Conse­cin­țele pandemiei de COVID-19, ale războiului ruso-ucrainean şi crizei energetice, alimentare şi financiare, toate în desfășurare alertă la ora de față, vor marca întregul sistem economico-social global, impunând formularea unor strategii noi de evoluție a tuturor domeniilor, menite a asigura reziliența rapidă şi eficientă a agregatelor sistemice, de la cel național la cel local. Țara Maramureșului, ca ,,regiune geografică tipică”  (Cocean, 1997) sau ca ,,model european de regiune integrată”  (Ilieş, 2007) nu poate face excepție, rămânând în ariergarda acestui val inerent al transformărilor, ci dimpotrivă, anticipându-l, trebuie să se situeze în fruntea sa, pentru a putea beneficia de atributele deschizătorului de drumuri noi. În ceea ce o privește, țintele acestora sunt :

1. Optimizarea conectivității interne prin surmontarea, prin tuneluri, a obstrucțiilor catenei mun­toase axiale Oaș-Gutâi-Țibleș.
Via vita, dictonul roman transformat de strămoșii noștri, prin rigoare, trăinicie şi relevanță arhitecturală, într-un veritabil postulat, ilustrează rolul decisiv al căilor de acces în exploatarea şi optimizarea funcțiilor unui teritoriu. ,,Drumul  înseamnă viaţă”  cu atât mai mult cu cât actualmente semnificația termenului este mult mai complexă,  îmbrăcând forma căilor rutiere, feroviare, aeriene sau navale. De altfel, oriunde pe glob apare o regiune dezvoltată, prima sa caracteristică ce poate fi observată se leagă de rețeaua diversificată, modernă şi fluentă a căilor  şi mijloacelor de transport şi comunicație.
Ca urmare, îmbunătățirea conecti­vității este, după opinia noastră, cea mai importantă şi stringentă coordonată a strategiei de dezvoltare viitoare a județului.
Mara­mu­reșul este singura entitate admi­nis­trativă a țării care se confruntă cu o astfel de dificultate, bariera montană  menționată se­pa­rând tranșant Țara Maramu­reșului de ,,ţările”  Oașului, Lăpușului şi Chioa­rului, dar şi -  împreună cu Munţii Rodnei - de cele ale Năsăudului şi Dornelor. Așa cum propuneam, argumentat, în PATJ-ul elaborat de Universitatea Babeş-Bolyai în anul 2008 – din păcate a trecut aproape un deceniu şi jumătate fără a se întreprinde nimic în acest sens! – un tunel rutier şi feroviar pe sub pasul Gutâi (987 de metri altitudine) ar surmonta definitiv dificultățile de circulație din zonă (pasul respectiv fiind blocat frecvent la primele zăpezi mai abundente), conectând, rutier şi feroviar, reședința județeană cu cel mai important oraș subordonat ierarhic, care este Sighetu Mar­mației. Iar prin construirea unui segment de cale ferată s-ar scurt­circuita sectorul mult mai lung dintre Salva - Vișeu de Jos - Sighetu Marmației, predestinat unei exploatări turistice de anvergură.
De asemenea, un tunel rutier pe sub pasul Neteda (1 085 m altitudine) ar conecta rapid şi lesnicios Țara Maramureșului cu Țara Lăpușului, cu ramificare imediată spre stațiunea Cavnic aflată în plin avânt al afirmării ca sit turistic reprezentativ al județului.
Și, nu în ultimul rând, într-o pers­pectivă mai îndepărtată, dar previzibilă, Maramureșul trebuie co­nectat, prin ,,tunelul descălecatelor” , sculptat sub pasul Prislop (cel mai înalt din țară, 1.416 metri) cu Țara Dornelor şi, prin aceasta, cu Bucovina şi Moldova.  


2. Revenirea în actualitate a lemnului ca material de construcție preferențial
Este consecința obiectivă a înmagazinării de către ,,aurul verde”  al pădurilor a unor trăsături ce răspund plenar unei economii circulare eficiente, precum:
- Singurul material de construcție, larg răspândit, regenerabil şi ne-energofag;
- Rezistență şi durabilitate mare, biserica de lemn din Ieud (1364) probând cu elocvență atributele;
- Exploatare şi prelucrare mai puțin costisitoare în comparație cu alte materiale prefabricate;
- Comportamentul moderator al lemnului la excesele topoclimatice repercutate la nivelul habitatului;
- Progresele tehnologice privind ignifugarea, protecția şi conservarea îndelungată;
- Funcția ecologică şi estetică a pădurii ce premerge exploatarea pentru alte folosințe;
- Valoare de întrebuințare ridicată, datorită succesiunii ciclului utilizării ca material de construcție cu cel de combustibil;
- Accesoriu al ,,naturalizării”  ambientului supus unei artificializări accentuate;
- Reziduuri puține, biodegradabile.

Faptul că Maramureșul are un evident avantaj comparativ în raport cu alte regiuni ale țării, transpare din următoarele însușiri ale locului:
- Suprafața vastă a fondului fores­tier, respectiv a terenurilor cu pretabilitate forestieră (conform prin­cipiului economic al avantajului comparativ), datorate reliefului preponderent muntos, cu depresiuni intramontane, cu climat mai umed şi răcoros, favorabil dezvoltării pădurilor;
- Diversitatea interspecifică deosebită cauzată de ecartul altitudinal major al formelor de relief, de la câteva sute de metri în lunca Tisei la peste 2.300 de metri în Munții Rodnei. Se întâlnesc astfel toate etajele forestiere specifice României, de la pădurile de stejar din zona teraselor râului susmenționat la etajul fagului – cu răspândire predominantă – din depresiunea Maramureșului, respectiv din masivele montane de până la 1.000-1.200 de metri altitudine şi terminând cu etajul coniferelor din Munții Țibleș, Rodna şi Mara­mureș.  În etajul făgetelor apar intercalate numeroase specii cu lemn căutat pentru valoarea lui: teiul, paltinul, ulmul sau frasinul.
- Tradiția îndelungată a prelucrării lemnului în regiune, materializată în ,,brandurile”  produselor locale: biserici şi gospodării edificate din acest material, porțile din lemn, instalațiile de apă etc.

3. Asigurarea independenței energetice a Maramureșului
Este un deziderat major şi preten­țios pentru orice regiune a planetei. El trebuie pus însă în contextul promovării intense, la nivelul Uniunii Europene, a unor concepte sinonime cu dezvoltarea precum cel al coeziunii economice, sociale şi teritoriale, dar şi al descentralizării, autonomiei locale şi bunei guvernanțe. În cazul de față, el poate fi asigurat prin focalizarea pe exploatarea resurselor necon­venționale inepuizabile sau regenerabile precum: hidroenergia, energia eoliană şi valorificarea energetică a biomasei.
Criza mondială actuală din domeniul energiei este un acut semnal de alarmă, tras la nivel mondial, că era combustibililor clasici: hidrocarburile, cărbunii şi gazele naturale se apropie de sfârșit, datorită, înainte de orice, rolului lor nefast în ceea ce privește emisiile de carbon în atmosferă, poluarea şi încălzirea climatică. În al doilea rând, pe lângă inevitabila epuizare în timp a resurselor prin exploatarea lor actuală intensivă, războiul ruso-ucrainean, prin embargoul impus gazului şi petrolului din Rusia, aduce în prim plan riscul inerent asumat de țările care-şi bazează dezvoltarea pe resursele altora. Țări care, în cazul unor con­flicte, precum cel de față, se vor confrunta intempestiv cu disfuncții majore în funcționarea propriei economii.
Ca urmare, Maramureșul îşi poate asigura energia necesară propriei dezvoltări, a funcționării sale ca sistem economico-social durabil şi sustenabil, prin amenajări hidrotehnice pe afluenții viguroși ai Vișeului şi Izei (Ruscova, Vaser, Baicu, leud, Botiza).  În același domeniu, perspectiva unor relații mai fructuoase de colaborare cu Ucraina poate deschide oportunitatea unei amenajări hidrotehnice ample pe Tisa superioară.
A doua sursă, de asemenea necon­vențională,  inepuizabilă, este ener­gia eoliană. Dacă cea solară prezintă, datorită localizării geografice latitudinale mai ridicate, facilități de exploatare mai modeste, intensitatea vânturilor de vest şi nord-vest, frecvente pe culmile montane limitrofe depresiunii maramureșene, poate asigura funcționarea unor vaste parcuri eoliene pe înălțimile Munților Rod­na, Țibleș, Gutâi şi Maramureș.
În al treilea rând, o resursă energetică pe care se poate conta este biomasa, începând de la reziduurile derivate din prelucrarea superioară a lemnului, la masa vegetală a pajiștilor neexploatate pastoral şi a eventualelor culturi de plante, arbuști şi esențe forestiere cu creștere rapidă, destinate acestui scop, mult mai rentabile şi mai ecologice ca eficiența energetică  gigacaloriei  produsă pe bază de cărbune, gaz sau petrol etc.
Independența energetică a unei regiuni nu înseamnă numai condiții mai bune pentru habitat, ci şi o motivație atractivă pentru investitorii interesați de accesarea unei  energii mai ieftine şi sigure.

4. Economie sustenabilă şi durabilă centrată preponderent pe resursele locale
Criza energetică actuală, înainte de orice, relevă la nivel mondial și, cu atât mai mult la cel național şi local, importanța fundamentală a propriilor resurse, singurele care pot asigura unei comunități sau națiuni independența gestiunii lor. Numai bazându-ne pe ceea ce avem nemijlocit putem evita condiționările, obstrucțiile şi boicotul derivat din utilizarea lor ca armă politică sau strategică de către deținătorul alohton, cum se întâmplă actualmente cu gazul şi petrolul rusesc.
Pentru Maramureș, ca regiune de program suprapusă întrutotul ,,ţării”  omonime, dar şi pentru județ, considerăm durabile următoarele coordonate ale dezvoltării economice, pentru care există resurse locale consistente:
- Turism polivalent (cultural, curativ şi recreativ). Aşa cum rezultă şi din Strategia sectorială în domeniul turismului la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest pentru perioada 2021-2027, elaborată recent de Centrul de Cercetări Geografice al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, județul se înscrie în cadrul entității spațiale menționate cu un potențial atractiv, natural şi antropic, remarcabil, cu elemente unicat pe plan național şi internațional a căror includere în circuitele turistice de anvergură pot asigura o exploatare eficientă şi de durată;
- Specializare agricolă în zootehnie, susținută de larga extensiune a pășunilor şi pajiștilor montane şi depresionare fertile. Pe areale mai restrânse din ,,ţările”  Lăpuşului şi Chioarului, dar şi din ținutul Codrului, apar oportunități de afirmare a pomiculturii, legu­miculturii şi apiculturii. Ca nucleu integrat de exploatare trebuie avute în vedere fermele agroturistice, menite a conjuga oferta recreativă specifică inițierii vizitatorilor în practicile agricole cu valorile etnografice ale locului.
- Industria prelucrării lemnului şi alimentară modernă. Are resurse de materii prime bogate, forță de muncă suficientă şi calificată şi o tradiție recunoscută. Pentru o lungă perioadă, poate fi avută în vedere şi industria minieră, de exploatare şi prelucrare in situ a mine­reurilor polimetalice şi metalelor prețioase, industrie ranforsată în alți parametri de desfășurare (tehnologii moderne, prietenoase cu mediul).
Un factor favorizant îl constituie resursele de apă excedentare pe care Maramureșul le deține, ce se vor dovedi vitale pentru consumul populației dar şi a susținerii oricăror activități economice şi sociale în etapa critică a schimbărilor environmentale, de încălzire accentuată a climatului.

5. Politici suple, dar ferme, de încadrare în specificul regional
Avem în vedere patrimoniul arhitectural, peisagistic şi spiritual care face din ,,ţările”  Maramureșului, Lăpușului şi Chioarului, precum şi din ,,ţinutul”  Codrului  adevărate visterii ale civilizației rurale românești, port-drapelul revenind, desigur, Maramureșului. Dintre măsurile ce trebuie luate cu celeritate, menționăm :
- Conservarea şi încadrarea în liniile majore ale arhitecturii tradiționale prin regulamente de urbanism riguroase, ca şi con­cepție şi monitorizare a aplicării lor în realitatea faptică;
- Estetizarea spațiului public al tuturor localităților şi al peisajului întregului județ (geneza unui peisaj de tip ,,parc” );
- Conservarea folclorului autentic (port, dans şi melos popular) din zonele Maramureș, Lăpuș, Chioar şi Codru, fără interferențe bulversante şi kitsch-uri interpretative ;
- Fortificarea brandurilor (prin înmulțirea şi diversificarea produselor atestate, prin includerea unor obiective în listele şi circuitele de valori universale).

6. Promovarea naţională şi internaţională a valorilor locului 
Este o operațiune permanentă şi de durată realizabilă îndeosebi prin ,,descălecate culturale”  directe (edificări, în țară şi străinătate, de biserici de lemn, case tradiționale şi porți sculptate) sau online (difuzia realizărilor materiale şi spirituale în mass media internă şi externă).

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.