Maramureșul, campion la insolvență

Potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update, mediul de afaceri românesc rămâne în continuare incert, ca urmare a impactului economic pe care îl poate avea un posibil val patru al pandemiei de COVID-19, precum și a expirării măsurilor de stimulare fiscală și a creșterii presiunilor inflaționiste. Analiștii KeysFin estimează o creștere cu aproximativ 7% a economiei, după ce anul 2020 a fost marcat de o scădere cu 4%, în contextul pandemiei de coronavirus.

Numărul companiilor care au intrat în in­sol­vență în prima jumă­tate din acest an a crescut cu 30% (3.076 companii) față de minimul istoric de 2.360 de companii intrate în insolvență în aceeași perioadă a anului 2020, conform datelor de la Registrul Comerțului.
„Cea mai recentă ediție a raportului KeysFin Macro Update, ce sintetizează situația mediului economic și de business local, ne arată că, deși în primă fază mediul de afaceri a reușit să facă față pandemiei de COVID-19, cu excepția sectoarelor HoReCa și Cultură & Divertisment, resursele încep să dispară. Managerii trebuie să fie foarte atenți la partenerii de afa­ceri, să aibă la îndemână soluții de reducere și de evitare a riscului comercial, să verifice în timp real datele financiare, procesele, insol­vențele, riscurile asociate partene­rilor, clienților și furnizorilor, pen­tru a lua cele mai corecte decizii și a evita pe cât posibil pier­derile asociate plăților întârziate” a declarat Roxana Popescu, Mana­ging Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Cele mai multe insolvențe din 2021, la fel ca în anul precedent, au fost înregistrate în sectoarele Comerț (30,9%), Construcții (16,8%) și Industria prelucrătoare (12,6%). La polul opus, se află Industria Extractivă, Energie & Gaze și Sănătate & Asistență socială, cu câte 0,3% din total.
În ceea ce privește distribuția geo­grafică, în județele Maramureș, Giurgiu și Călărași s-au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor, cu ponderi cu­prinse între 133% și 190%, în timp ce în județele Harghita (-52,9%), Constanța (-35,7%) și Bacău (-31,8%) s-au înregistrat cele mai mari scăderi în primele 6 luni din 2021, comparativ cu aceeași pe­rioadă a anului precedent.

De asemenea, numărul companiilor suspendate a crescut cu 18% față de primul semestru al anului 2020, ajungând la 6.043 de companii, iar radierile și dizolvările
s-au majorat cu 33,6%, ajungând astfel la 35.053 companii, după ce, în anul precedent, s-a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani (23.007 companii).

Analiștii KeysFin punctează, în raportul Macro Update, și evoluțiile pozitive din prima parte a acestui an,  numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a atins cel mai ridicat nivel din istorie, și anume 1.482.988 companii, iar numărul de înmatriculări firme a crescut cu 63% în prima jumătate a acestui an, ajungând astfel la 79.734 companii.

La întocmirea studiului au fost centralizate și analizate datele financiare pentru anul 2020,  raportate la Ministerul Finanțelor de aproximativ 750.000 de companii, iar cifrele arată că, în anul 2020,
s-a înregistrat o scădere a plăților restante de 4% față de 2019, ajungând la 83,4 miliarde lei. De asemenea, puțin sub jumătate (49%) au fost facturi restante către furnizori.
În același timp, pentru prima dată în istorie, rezultatul net a depășit pragul de 100 de miliarde de lei, mai exact 103 miliarde de lei, cu aproximativ 11% mai mult față de anul 2019.
Analiștii KeysFin estimează că, în anul 2021, economia României va creș­te cu aproximativ 7%, după ce, în anul 2020, a înregistrat o scădere de 4%, ceea ce ar însemna o medie anuală de aproximativ 1,5% în pandemie.
Cu toate acestea, în opinia ana­liștilor KeysFin, cele mai importante riscuri macroeconomice rămân: al patrulea val al pandemiei de COVID-19 (ca urmare a apa­riției noilor tulpini de SARS-CoV-2, în special a tulpinii Delta), coroborat cu numărul în scădere a vaccinărilor în România, impactul expirării măsurilor fiscale de sti­mulare a economiei, presiunile inflaționiste (generate de creșterea prețurilor materiilor prime pe plan internațional și de măsurile admi­nistrative locale), precum și adâncirea deficitului comercial care va continua să aibă consecințe asupra monedei naționale.