• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 05 Iunie 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 4 Iulie , 2005

Manastirea plimbata

Manastirea de maici de la Techirghiol, cu hramul Sfanta Maria, este centrata in jurul unei bisericute de lemn care are un stil apropiat de cel maramuresean. Despre locul unde aceasta a fost construita, exista doua ipoteze: unii zic ca in judetul Mures, altii sustin cu aceeasi acribie ca ar proveni din Viseu de Sus (Maramures). Care este adevarul? De cateva decenii incoace, o disputa imparte istoricii de arta in doua tabere: cine sunt anonimii mesteri care au ridicat pe la 1750 biserica aflata azi la Manastirea „Sfanta Maria” din Techirghiol, care a poposit pentru cateva decenii si la castelul Pelisor din Sinaia: maramuresenii sau ardelenii din Mures? In cautarea Genezei Ca stil, arhitectura eclesiastica a Maramuresului a constituit un curent care s-a raspandit la sfarsitul evului mediu pana in judetele transilvanene Bihor sau Cluj, dar si pana in Polonia si Slovacia orientala. Motivul expansiunii arhitectonice? Calitatea si rezistenta constructiilor ridicate in acest stil, monumentalitatea data de ascutitele turnuri si, nu in ultimul rand, aspectul estetic foarte inchegat al bisericilor. Date fiind lucrurile, de ce n-ar fi ajuns curentul maramuresean pana in judetul Mures? Manastirea Techirghiol, de pe malul marii, a fost infiintata ca schit de maici in anul 1951. Pentru ca a fost ctitorit de catre Patriarhul Justinian, lacasul a fost subordonat Patriarhiei, si nu Arhiepiscopiei Tomisului, de teritoriul careia apartine. In acelasi an, patriarhul a hotarat stramutarea bisericutei de lemn aflata in curtea castelului Pelisor din Sinaia, tocmai la Techirghiol. Bisericuta de pe domeniul regal fusese adusa la Sinaia de regele Carol II, in anul 1934. Regele a gasit-o in satul Maioresti de langa Cluj (sustin cei de la manastirea Techirghiol) ori la Viseu de Sus (cred maramuresenii). Ridicata pe la anul 1750, din lemn de gorun imbinat cu cuie de lemn, pictata in tempera, biserica a fost modificata la ultima stramutare, adagandu-i-se inca doua turle si un pridvor, care i-au modificat elevatia si aspectul. Ajunsa la schitul de maici, hramul bisericii a devenit Sfanta Maria (initial, fusese patronata de Sfintii Petru si Pavel). In anul 1996, schitul a devenit manastire, iar in 1999 Regele Mihai a petrecut Pastele la Techirghiol, tocmai din cauza bisericii de care se leaga copilaria sa de la Pelisor. Azi, complexul monahal de pe malul marii include un muzeu cu piese crestine si paleocrestine, un atelier de confectionat icoane pe lemn, goblenuri, cruciulite, haine monahale etc. Intr-o latura locuieste sculptorul Ion Culea, care s-a nascut doar cu cate un deget la fiecare mana si care ciopleste cu maiestrie lemnul. Cele 44 de maici rezidente traiesc de pe urma unei microferme agroturistice si zootehnice, plus ca administreaza si o baza de tratament balnear. Varianta maramuresenilor Dar cum ramane cu originea bisericutei? Cercetatorii maramureseni, cu incepere de la Tit Bud si continuand cu altii contemporani noua, sunt de parere ca lacasul provine de la Viseu de Sus. Pe dealurile dimprejurul orasului a functionat in veacul al XVIII-lea o manastire, cea de la Valea Scradei, atestata inca de la 1762. Legenda spune ca biserica manastirii a fost profanata de o turma de capre, care au patruns in altar cand unicul calugar era plecat dupa pomeni in Viseu. Atunci manastirea a fost dezafectata, iar biserica vanduta tipterilor, care au folosit-o pentru cult pana in anul 1912, an in care si-au sfintit noua biserica de piatra din centrul Viseului. Apoi se spune ca biserica a fost mutata la Sinaia, de unde a ajuns cum spuneam, la Techirghiol. Dovezile Cum putem sti care este adevarul? Pai, cateva dovezi tot exista. O data, este vorba de stilul arhitectonic, planul, modul de imbinare si decorul bisericii. Toate acestea duc spre concluzia ca lacasul nu apartine stilului maramuresean, ci, cel mult, a imprumutat ceva influente din acesta. Asta nu inlatura ipoteza apartenentei morosene, putandu-se argumenta ca biserica aflata azi la Techirghiol a fost modificata numai de-a lungul secolului XX de mai multe ori. Cel mai definitoriu argument este dat insa de pictura murala. Lucrari precum “Adam si Eva cu sarpele”, “Sfantul Cristofor cu cap de porc” sau “Patimile Mantuitorului” sunt, ferm, tributare unui stil nemaivazut vreodata in Maramures. Asa ca, regretabil pentru maramureseni, se dovedeste ca biserica manastirii Techirghiol provine dintr-un alt spatiu ardelean (poate din Maioresti-Mures, poate de altundeva din centrul, sudul sau vestul Transilvaniei chiar) decat cel propriu noua. Teofil IVANCIUC

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.