OCOLUL SILVIC GROȘII ȚIBLEȘULUI

Ocolul Silvic Groşii Ţibleşului acoperă bazinul văii Țibleș, pe versanții Munților Țibleș și a Dealurilor Brezei și Lăpușului în aval şi administrează o suprafaţă totală de peste 12.000 de hectare de pădure.

Localizat într-o zonă de vis, cocoţat pe culmile Ţibleşului, teritoriul administrat de Ocolul Silvic Groşii Ţibleşului este unul dintre cele mai frumoase din judeţ. În total, ocolul condus de Daniel Paicu are în administrare 12.218 ha, din care:

• 10.699 ha – proprietate de stat
• 1.519 ha – contracte de pază

Ocolul este organizat în 3 districte silvice, cu câte 5 cantoane. Evident, zona cu o vegetaţie atât de bogată nu putea să nu aibă un fond cinegetic pe măsură. Ocolul administrează şi 2 fonduri de vânătoare, din care 1 GVS. De asemenea, ocolul are grijă şi de zestrea naturală deosebită a zonei, printre care se numără rezervaţii şi peşteri unice în ţară.

Elemente specifice ale Ocolului Groşii Ţibleşului  

• proporția speciilor: 77 FA, 15MO, 2BR, 2PAM, 1CA, 1GO, 1DR, 1DT
• structura pe clase de vârsta: 15% - I, 20% - II, 6% - III, 3% - IV, 5% - V, 51%
• posibilitatea totală anuală: 61.867 mc, din care:
  • principale: 53.532 mc
  • secundare: 5.021 mc
  • igienă: 3.314 mc
• lucrări de îngrijire total anual: 4.400 ha, din care:
  • degajări - 79,3 ha
  • curățiri - 109,6 ha
  • rărituri - 155,9 ha
  • igienă - 4.055,2 ha
• -regenerarea pădurilor total anuală - 48,0 ha din care:
  • naturale - 25,5 ha
  • artificiale - 22,5 ha
•  
• pepiniere silvice: 11 cu 1.02 ha
• puieți produși anual: PAM-15 mii buc, MO-50 mii buc, BR-50 mii buc, TOTAL–115 mii buc.
• arii protejate:
  • Arcer-Țibleș 68 ha
  • Ponorul Jițelor
• instalații de transport existente: total - 157,9 km, din care:
  • drumuri auto forestiere = 133,3 km
  • drumuri publice = 24,6 km

Rezervaţia Arcer-Ţibleş-Bran s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, având codul 2585.

Această rezervaţie este situată în comuna Suciu de Sus, satul Groşii Ţibleşului, COMUNA Dragomireşti şi are o suprafaţă de 150 ha. Cuprinde golul de munte din jurul vârfurilor Ţibleş şi Arcer, precum şi limita superioară a pădurii.

Aria protejată se află în custodia Direcţiei Silvice Maramureş în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, completată prin OUG nr. 154/2008, conform Ordinului MMGA nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrării si de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate, abrogat ulterior prin Ordinul MMDD nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare și a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare.

Pădurile sunt de răşinoase, molidul ocupând aproape în exclusivitate zona, până în golul de munte – molidişuri de limită.

Rezervaţia Ţibleş cuprinde zona centrală înaltă a munţilor Ţibleş, între vârfurile Arcer (1829 m) şi Ţibleş (1840 m). Rocile magmatice reprezentative sunt monzodioritele-monzogabbro-urile cuarţifere cu piroxeni şi hornblendă de Ţibleş, ce apar în partea estică a rezervaţiei, renumit fiind aspectul de "fagure", realizate exogen prin alterarea şi levigarea feldspaţilor. În partea vestică eflorează andezitele bazaltice piroxenice de Arcer, roci porfirice cu fenocristale larg dezvoltate de plagioclazi. Apar de asemenea sectoare restrânse de gresii afectate termic (gresia de Minghet - Miocen.

Rezervaţia naturală are importanţă din punct de vedere floristic, geologic şi peisagistic, aici vegetând specia ocrotită de clopoţei (Campanula alpina var. ciblesii), bulbuci de munte (Trollius europaeus), scaiete (Carduus kerneri var. rodnensis), etc.

Situată la o altitudine de 750 m, sub Vârful Ţibleş, pe raza localităţi Groşii Tibleşului. Are o extindere de 1.050 m. Este cea mai lungă peşteră în gresie din ţară şi una dintre primele zece în lume.