• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 18 Octombrie 2021

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Duminică , 22 Aprilie , 2012

Ocolul Silvic TĂUŢII MĂGHERĂUŞ

Începând cu zona lină a cîmpiei oraşului Seini şi traversând toată gama elementelor de relief până la altitudinea de 1200 m ai vârfului Pietroasa, Ocolul Silvic Tăuţii Măgherăuş deţine, în arealul său, un diversificat fond arboricol şi cinegetic.

 

Situat în extremitatea sud-vestică a munţilor Ignişului, în dreapta cursului mijlociu-inferior al râului Someş, udat de apele văilor Băiţa, Nistru, Cicârlău, Ilba şi Seinel, pădurile ocolului se află mărginite, în partea de nord, de Culmea Comşa, Vf. Mestecăniş, Culmea Negreşti şi Dealul Ţiganului, iar la sud de rîurile Someş şi Lăpuş. La răsărit culmile Borcutului, Tidierului, Căpitanului şi Valea Hotarului îi delimitează hotarele, sfârşindu-se apoi, la apus, în pădurile Seiniului. Subunitate teritorială a Direcţiei Silvice Maramureş, Ocolul Silvic (O.S.) Tăuţii Măgherăuş deţine în administrare o suprafaţă de peste 11.760 ha, din care aproximativ 70,5% reprezintă păduri proprietate publică a statului, iar diferenţa păduri şi păşiuni împădurite, aparţinând primăriilor, composesoratelor, unităţilor de cult, unităţilor de învăţământ sau persoanelor fizice, aceste suprafeţe fiind administrate pe bază de contracte. Ocolul, la conducerea căruia se află de peste doi ani Florin Vascul, este împărşit teritorial în trei districte silvice (Handal, Nistru, Băiţa) şi nouăsprezece cantoane silvice. Unui singur pădurar îi revin în sarcină aproximativ 600-800 hectare de pădure. De la începutul anului 2011, O.S. Tăuţii Măgherăuş este certificat FSC (Forest Stewardship Council), fapt care asigură promovarea unui management forestier responsabil de gestionare durabilă a pădurilor pe criterii sociale, economice şi ecologice. „Sunt stabilite pădurile cu valoare ridicată de conservare, care implică anumite restricţii de exploatare. De exemplu în zona Ilba avem pădure de gorunet cu iarbă neagră şi vaccinium (afin). Sau, există cazuri în care firme străine se înscriu la licitaţii doar dacă au garanţia că lemnul este certificat FSC”, explică Ionică Pop, responsabilul fondului forestier. În cadrul ocolului o suprafaţă de aproape 1590 ha o reprezintă pădurile supuse regimului de conservare deosebită. Datorită varietăţii formelor de relief, arboretul prezent în acest spaţiu este de asemenea foarte diversificat: fag, gorun, carpen, paltin, ulm, frasin, cireş, mesteacăn, molid, pin, brad, larice, duglas. Regimul adoptat pentru conducerea arboretului este „codru”, pentru toate unităţile de producţie, regenerarea naturală prin seminţe fiind cea mai viabilă, capabilă să asigure biodiversitatea autohtonă. În vârfurile Pietroasa şi Ţiganul, pe culmea cu Negreşti-Oaş există numeroşi fagi şi goruni cu vârste de până la 160 ani. Din punct de vedere cinegetic există o gamă variată de păsări şi animale sălbatice: fazan, potârniche, raţă sălbatică, iepure, vulpe, cerb comun, căprior, mistreţ, pisică sălbatică, lup şi urs. Carnea de vânat valorificată este de circa 0,5 tone anual. De altfel principalele venituri ale ocolului se constituie din: masa lemnoasă recoltată (cca 30.000 mc), prin vânzare masă lemnoasă pe picior, prestări servicii de exploatare şi valorificare la drum auto forestier de masă lemnoasă fasonată, puieţi forestieri, pomi de crăciun, cetină, fructe de pădure (10 tone/an), acţiuni de vânătoare, pază pentru păduri private pe bază de contract (cca 3750 ha). Din zonele cu arbori valoroşi (viguroşi, sănătoşi) se constituie rezervaţii de seminţe aflate în evidenţa ministerului, care se folosesc în pepiniere pentru producerea puietului sau care pot fi valorificate. „Acum 4-5 ani, la Cicârlău am avut o fructificaţie foarte bogată, s-a extras peste o tonă de seminţe de fag (jir) pentru o comandă din Olanda. Ocolul deţine două pepinire silvice (1,2 ha) în zona Cicârlău şi Ulmoasa şi două solarii (0,2 ha) în Băiţa şi Nistru. Anual se produc 200 mii puieţi din care 120 mii răşinoase şi 80 mii foioase. Din puieţii forestieri produşi, 100 de mii îi folosim în mod normal pentru împăduriri şi completări, iar circa 100 de mii se valorifică la ocoale silvice private sau de stat. De exemplu, în primăvara aceasta, am vândut 45 de mii puieţi răşinos şi 9 mii frasin la O.S. Vişeu şi 6 mii puieţi paltin la O.S. Şomcuta Mare”, ne explică inginerul Ionică Pop. Ca activităţi de interes trebuie reţinut şi faptul că, anual, cursul superior al râului Băiţa este populat cu 10 mii de puieţi păstrăv.

Situată într-un cadru natural deosebit, în partea de nord a oraşului Tăuţii Măgherăuş, cabana Apa Sărată este inclusă în circuitul silvoturistic prin intermediul Direcţiei Silvice Maramureş. Modernizată în anul 2004 şi oferind condiţii de cazare foarte bune, cabana asigură iubitorilor de natură cadrul propice de petrecere a timpului liber.

 

Pădurea EMINESCU

În custodia Direcţiei Silvice MM., se află, în apropierea oraşului Seini, rezervaţia de pini Comja, arie protejată de interes naţional. Ineditul rezervaţiei este dat de faptul că în 1939, la împlinirea a 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, soldaţii români ai divizie 20 infanterie, conduşi de gen. Ion P. Georgescu, au plantat, pe o suprafaţă de 0,50 ha, conifere în forma literelor ce formează numele (EMINESCU) marelui poet. „Peste 57 de ani, la 16 aprilie 1996, pădurea a fost pusă la pământ (rupturi, doborâturi), datorită zăpezii mari şi a vântului foarte puternic. A fost replantată, în 1997, de pădurarii din cadrul Districtului 1 Seini (actualul District Handal), cu ajutorul soldaţilor de la o unitate militară din Baia Mare”, povesteşte Fage Daniel, unul din acei pădurari. Un pădurar cu nume predestinat ale cărui poveşti, despre anii puşi în slujba naturii, ar fi frumos de ascultat, într-o seară, în jurul unui foc de tabără.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.