• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 18 Noiembrie 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Sambătă , 6 Iulie , 2013

Istoria şi identitatea românească din dreapta Tisei, îngropate sub dărămături

Ne îngropăm istoria şi identitatea românească sub dărâmăturile indolenţei şi neputinţei. Fosta şcoală a lui Mihail Pavel, unul dintre marii mecenaţi ai românilor, care a mutat şcoala în “tinda bisericii”, zace în paragină. Singura persoană care se implică în salvarea imobilului este Florica Pop, o bătrânică care a trăit tragedia unei familii cu şapte generaţii de preoţi greco-catolici, martirizată de comunism.

 
 
 

Istoria şi identitatea acestei ţări au căpătat aspect de moloz şi miros de cocioabă părăsită. Şi pentru ca tragedia să fie şi mai mare, singura căreia îi pasă de asta e o bătrânică. Florica Pop face parte dintr-o familie cu şapte generaţii de preoţi. Povestea ei pare desprinsă dintr-o dramă. Tatăl său, preot „de modă veche” care avea conştiinţa duhovnicului responsabil pentru viaţa enoriaşilor şi pentru viitorul ţării a trecut prin iadul siberian. Iar preoteasa şi pruncii au trăit ani mulţi cu stigmatul de „duşmani ai poporului”.

Florica Pop a crescut cu borceluţa pregătită, gata, în fiecare noapte să ajungă şi ea în Siberia. Acum nu mai luptă cu teroarea, luptă cu nepăsarea. La fel ca şi atunci, lumea e surdă la strigătele de ajutor ale neamului şi are mâinile legate de neputinţă. Deşi ajunsă la o vârstă înaintată, continuă alături de fiica sa şi de preotul din sat să lupte pentru păstrarea identităţii, limbii şi credinţei româneşti.

Ea a umblat pe drumuri ani buni pentru retrocedarea bunurilor confiscate de comunişti. Printre ele se numără şi fosta şcoală a lui Mihail Pavel din Slatina, unul dintre cei mai onorabili bărbaţi ai acestui Neam.

Mihai Pavel este cel care a reorganizat întregul învăţământ românesc maramureşean pe baze naţionale cu programă, dascăli, manuale româneşti. A fost, pe rând, preot în Apşa de Jos, în dreapta Tisei, apoi însărcinat cu conducerea cancelariei episcopale din Gherla, pentru ca în anul 1860 să fie numit paroh al Slatinei şi din 1861 vicar episcopal al întregului comitat al Maramureşului.

Mihai Pavel era personalitatea în jurul căruia s-au grupat toţi intelectualii români clerici ori laici; el reprezenta interesele naţionale în faţa forurilor până la nivel guvernamental, inclusiv la Curtea Imperială Vieneză. Împreună cu comitele suprem Iosif Man, Petru Mihali, dr. Ioan Mihali, Vasile Mihalea, Gavrilă Mihali; Mihai Pavel a înfiinţat „Asociaţiunea pentru cultura poporului român din Maramureş”, care şi-a propus culturalizarea populaţiei româneşti din satele maramureşene în spiritul idealurilor naţionale.

Mare patriot, Mihai Pavel moare la 1 iunie 1902 şi este înmormântat la biserica greco-catolică din Slatina, ctitoria sa. Şcoala sa a devenit apoi „biserica clandestină”, magazin. În prezent, clădirea e părăsită şi în fiecare zi se degradează.

 

Florica Pop speră să o salveze prin bunăvoinţa şi donaţiile unor oameni de suflet şi să o transforme în centru pentru tineri şi vârstnicii români din dreapta Tisei. Acoperişul trebuie neapărat reparat, pentru că în încăpere plouă şi desigur e nevoie de modernizări şi reabilitări. Suma nu e foarte mare, iar beneficiul ar fi imens pentru întreaga comunitate din dreapta Tisei. Ca să nu mai vorbim de salvarea unui monument cu o importanţă majoră în istoria acestei comunităţi şi a întregii ţări până la urmă.

 
 

Cine a fost Mihail Pavel?

 

Mihail Pavel s-a născut la Recea, Maramureş, la 6 septembrie 1827, tatăl său, Constantin, fiind învăţător şi cântăreţ bisericesc.

Şi-a făcut studiile la Baia Mare, Satu Mare şi Caşovia, azi Kosice, apoi la Colegiul „Sfânta Barbara” de la Viena.

După studiile de la Viena, revenit acasă, a fost numit preot la Apşa de Jos, iar apoi protopop şi vicar al Maramureşului, având reşedinţa la Slatina, peste Tisa, în actuala Ucraina. În această calitate, Mihail Pavel a desfăşurat o activitate extrem de bogată de îndrumare a învăţământului maramureşean.

În anul 1872, Mihail Pavel a fost numit episcop al Eparhiei de Gherla. Papa Pius al IX-lea l-a confirmat în această calitate la 23 decembrie din acelaşi an. La 29 ianuarie 1873, a avut loc hirotonirea episcopului Mihail Pavel, în Catedrala Sfânta Treime din Blaj, prin episcopul mitropolit Ioan Vancea. Instalarea lui Mihail Pavel, în scaunul eparhiei de Gherla, a avut loc la 23 februarie 1873. Aici, el s-a ocupat de dezvoltarea învăţământului, a construit şcoli şi biserici, între care biserica din Slatina. La Sighet, episcopul Mihail Pavel a pus bazele „Preparandiei” din oraş.

După decesul episcopului Ioan Olteanu, survenit la 29 noiembrie 1877, la 8 iunie 1879, Mihail Pavel a fost mutat episcop la Eparhia de Oradea Mare, unde a desfăşurat o activitate bogată, în diferite ramuri ale domeniului bisericesc. Astfel, în anul 1887, a întemeiat „Internatul Pavelian” din Beiuş, în care intrau circa 400 de elevi, aproape toţi având întreţinere gratuită. Tot pentru aceşti elevi a construit o sală de gimnastică. În 1896, a întemeiat Şcoala civilă de fete din Beiuş, cu rang de liceu. 120 de fete sărace au primit burse la acest liceu.

Mihail Pavel a fost unul dintre marii mecenaţi ai românilor. A donat circa 4 milioane de florini aur pentru susţinerea instituţiilor cultural-politice româneşti..

A murit de inimă, la 1 iunie 1902, la băile sărate de la Slatina şi a fost înmormântat în biserica pe care o ctitorise în acel oraş.

Comentariile celorlalți

arseniu pe 26.01.2014 la 00:20
Clubul maramureşenilor din dreapta Tisei in vkontakte (vk.com) http://vk.com/club50568412
MARAMUREŞ DIN UСRAINA

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.