„Iohannis” de Maramureş

Are o experienţă uriaşă în administraţie, e foarte bine pregătit profesional şi, mai ales, e animat de dorinţa de a transforma Ocna Şugatag într-o veritabilă staţiune turistică, cu tot ce implică acest lucru. Mihai Ivaszuk este unul dintre primarii care a scris istoria postdecembristă a Maramureşului şi a localităţii pe care o conduce. Întreaga dezvoltare locală se leagă de numele şi de efortul său. La fel şi viitorul, pe care îl vede prosper şi modern, dar aşezat tot pe „fundaţia” autenticităţii şi tradiţiei locale.

Primarul de Ocna Şugatag, Mihai Ivaszuk este un ales atipic. Este un fel de „Iohannis” de Maramureş. Născut dintr-o mamă nemţoaică şi un tată polonez, mai toată lumea crede că ar fi de fapt ...maghiar. Ivaszuk vorbeşte bine şi maghiara şi alte limbi străine, cât despre originea sa etnică, se descrie simplu, ca fiind „un om”. De fapt, e un OM, cu majuscule. Prin educaţie, pregătire şi experienţă profesională, dar mai ales prin altruism şi omenie.

În urmă cu mulţi ani, a avut un vis numit „Ocna Şugatag, o comună modernă, prosperă, europeană”. Şi de atunci, de trei mandate, cu o întrerupere de patru ani, tot pune cărămizi la înfăptuirea lui. În toţi aceşti ani, s-au adunat realizări cu duiumul, dar primarul nu stă să le contabilizeze şi nu se laudă. E mulţumit doar că a lăsat ceva în urmă şi se gândeşte mereu la ce mai trebuie făcut, pentru că are, mereu pe listă, noi obiective. Şi, având în vedere determinarea şi profesionalismul său, realizarea lor e doar o chestiune de timp.

Reporter.: Cum s-a schimbat localitatea de când sunteţi primarul ei? S-a scris o adevărată istorie în aceşti ani.

Mihai Ivaszuk: Am fost primar două mandate, apoi am fost patru ani în Corpul de Control al Prefectului şi am revenit ca primar. Sunt multe realizări de-a lungul timpului şi poate că lumea a uitat deja că în ’99, când am venit ca viceprimar, se aducea apă de la izvor în Ocna Şugatag. Ei bine, acum este făcută aducţiunea de apă, avem staţie de epurare şi canalizare în Ocna Şugatag, sunt două cartiere mari care înseamnă peste 300 de case construite, care aduc 700 de milioane lei vechi ca venituri proprii. Acum, avem peste 15 miliarde lei vechi venituri proprii, din taxe şi impozite locale, din autorizaţii de construcţie, certificate de urbanism, deci se pot spune foarte multe.

Sigur, problema apei pentru localitate este rezolvată, dar nu este rezolvată problema pentru sezonul estival. În cele două luni de vârf, iulie şi august, suntem nevoiţi să închidem apa pe timpul nopţii şi să o deschidem ziua. Pentru că proiectul a fost făcut pentru două mii de locuitori, iar acum sunt 20 de mii. Aşa că, oricât am fi noi de deştepţi, nu învingem să fie suficientă apă. Dar, în restul anului avem apă şi de dat la alţii. Numai că perioada de vârf este cu probleme.

Reporter: Cum au fost aceşti trei ani de mandat, din 2012 până în prezent?

Mihai Ivaszuk: A fost mai greu decât în primele mandate, pentru că în primele mandate am fost independent, iar acum sunt membru al unui partid. Ca independent, toată lumea mă căuta şi mă mângâia „hai la noi, hai la noi!”, iar acum îmi spun „să-ţi dea cei la care eşti în partid”. Deci, din păcate, nu se ţine cont de administraţie, ci de politică. Şi cât vor merge aşa lucrurile, în România nu va merge treaba prea bine.

Reporter: Practic, dumneavoastră aţi gândit şi aţi aplicat întreaga strategie de dezvoltare locală?

Mihai Ivaszuk: Aşa este. Am făcut strategia de dezvoltare până în 2014, iar acum am trecut în etapa a doua, 2014 – 2020, şi este cu totul altceva. Până în 2014, ceea ce am planificat, am dus la bun sfârşit. Am mai vorbit şi de altă dată, când am fost întrebat de sprijinul acordat de politicieni, şi am spus că nu ne putem baza pe parlamentarii care ne reprezintă. Asta fie pentru că nu pot, fie că au o zonă prea mare şi nu-şi pot onora promisiunile.

De exemplu, este păcat că nu am continuat extinderea şcolii, unde am început lucrările în 2007. Aşa că şcoala a devenit o instituţie cu un grad maxim de periculozitate, dar se pare că asta nu contează pentru unii. Oricum, nu vreau să las lucrurile aşa, vârsta îmi mai permite un mandat, nu mai mult, şi vreau să văd şi această problemă rezolvată. Problema este că lucrarea e deja începută, aşa că este mult mai greu să integrezi proiectul pe fonduri europene. Am avea nevoie de circa 25 de miliarde lei vechi, pentru a face lucrurile aşa cum ne dorim, iar aceasta este o sumă mare.

Dar este mare nevoie de extinderea cu încă patru săli de clase şi construirea de grupuri sociale. Pentru că este inadmisibil ca în 2015 să meargă copiii la toaleta din fundul curţii. Este adevărat că în mandatele anterioare am realizat o sală de sport pentru şcoală, o sală polivalentă pentru localitate, care se foloseşte acum la maxim de către tineri, dar trebuie să ne concentrăm pe lucrurile pe care încă nu le avem.

Reporter: Când aţi revenit ca primar, după o pauză de 4 ani, a fost greu să continuaţi?

Mihai Ivaszuk: Este cu mult mai greu să reiei ceva decât să continui. Pentru că am revenit şi am preluat datorii, aşa că a fost greu să plătim datoriile ca să putem continua. Dar nu ne plângem, eu mi-am dorit şi îmi doresc să putem merge mai departe. Dar important este că am putut ajunge la linia de plutire şi putem pune lucrurile în mişcare.

Reporter: Care este relaţia cu Consiliul Local?

Mihai Ivaszuk: Cu Consiliul Local mă înţeleg foarte bine, nu există CL, există un concept pe localitate, există o echipă care doreşte să facă lucruri bune, nu există opoziţie.

„A fost mai greu decât în primele mandate, pentru că în primele mandate am fost independent, iar acum sunt membru al unui partid. Ca independent, toată lumea mă căuta şi mă mângâia „hai la noi, hai la noi!”, iar acum îmi spun „să-ţi dea cei la care eşti în partid”.

Mihai Ivaszuk