• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 22 Martie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 8 Martie , 2019

Grigore Leşe – 65

Sala Ateneului Român i-a fost rezervată în această seară doar lui. Scena pe care au urcat, de-a lungul deceniilor, multe la număr, somități legendare - lui și instrumentelor convocate să-l însoțească în drum spre sufletul românilor de aici și de oriunde. Și toată lumea știe de ce: pe 20 februarie, adică în ziua următoare concertului festiv, cu exact 65 de ani în urmă se năștea în Țara Lăpușului cel pe care azi îl ascultă și venerează o țară întreagă. Să nu-ți vină să crezi: acest falnic bărbat a ajuns să măsoare pragul acestei vârste!

 

Nicolae BUD

Timp de două ceasuri și mai bine, el și glasul său catifelat, plin de culoare, de lumină și parfum de Maramureș, ne-a ținut cu sufletul la gură cât să-i gustăm pe de-a-ntregul înțelepciunea strecurată în cuvinte vrăjite și balsam de cântec pe care doar el le ține în sipetul din adâncul inimii, pentru a ni le rosti și fredona întru vrerea noastră românească.
„Căutarea tonului” s-a numit acest spectacol aniversar de la Ateneu, dedicat împlinirii vârstei de 65 de ani de către rapsodul național pornit de sub castanii înrodiți ai Maramu­re­șului nostru drag. S-a desfășurat în văzul și auzul nostru o fermecă­toare suită de bijuterii muzicale, așezată sub însemnul dominator al motivului folcloric autentic, curat ca lacrima, emoționant cât încape. Ca într-o frescă precum cea de sub cupola de la Ateneu, sau dacă vreți ca în petreceri țărănești desfășurate în ograda cuiva ori în poiana din mijlocul satului, pentru a fi trăite de cât mai multă lume, horitul a ocupat timpul meritat, zicălile au intervenit și ele cât să coloreze în frumos atmosfera de sărbătoare a momentului. A sunat cum era de așteptat, adică a alinare, melodii de dor și jele, dar și o seamă de cântece care ne-au însoțit istoria, evocând, dincolo de front, războiul, cu strigătele lui de durere, cu reverberații în stare să nu ne părăsească toată viața. Solistul, omagiatul serii, al sălii și al țării întregi, ne-a invitat nu o dată să-i însoțim ghiersul repetând pentru noi cuvintele-cheie de folos în a răspunde chemării de pe scenă. În asemenea secvențe, Leșe cobora printre rânduri cu pași rari și măsurați, dizolvându-se în mijlocul nostru ca un fruct ademenitor. S-a ajutat când a fost cazul de instrumentele desfășurate la îndemână cât să le abordeze la timpul potrivit: fluier, trișcă, caval, fagot.
Merită un capitol aparte de men­ționat în economia spectacolului aniversar: prezența flautistului Ion Bogdan Ștefănescu, încântător prin prestația sa individuală, dar de aplaudat și pentru aducerea pe scenă a ansamblului Flaut Power, pe care l-a creat și îl conduce la apariția în concerte. Suita româ­nească părea făcută pentru a fi rostită în auzul spectatorilor la un asemenea emo­ționant eveniment.
Am să desprind din Programul manifestării două scurte extrase. Scrie Sorin Dumitrescu, unul din inițiatorii sărbătoririi lui Grigore Leșe: „Cântarea lui Leșe este stră­veche și învățată cât Biserica. Nu este nici folclorică, nici etno, nici populară, nici sacrală; este de sor­ginte liturgică, împărătească și vi­zibil nereligioasă. Un fel de stranie vorbire cântată care psalmodiază laic doine și hore. Leșe este primul care rebranșează cântecul țărănesc la adevărata lui sursă”.

 

„Muzica lui Gri­gore Leșe e dincolo de muzică și - lucru esențial - dincolo de stricta determinare etnică. Ea se înscrie în aceeași serie de evenimente sonore cu liturghia bizantină, cu psalmodia gregoriană sau cea a călu­gă­rilor tibetani, cu chemarea ritmică a mue­zinului musulman sau cu incantațiile magice ale șamanilor siberieni”.
Andrei Pleșu

 

Aș putea considera că „Zestrea lui Leșe”, un respectuos Laudatio rostit spre final de Ion Bogdan Ștefă­nescu, a rotunjit aceste aprecieri.

Episcopia Maramureșului și Sătma­rului a ținut să-i înmâneze sărbă­toritului, de față cu noi, un însemn de înaltă cinstire, pe deplin meritată.

 

„Cântarea lui Leșe este stră­veche și învățată cât Biserica. Nu este nici folclorică, nici etno, nici populară, nici sacrală; este de sor­ginte liturgică, împărătească și vi­zibil nereligioasă. Un fel de stranie vorbire cântată care psalmodiază laic doine și hore. Leșe este primul care rebranșează cântecul țărănesc la adevărata lui sursă”.
Sorin Dumitrescu, unul din inițiatorii sărbătoririi lui Grigore Leșe

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.