Furtuna din învățământul românesc a ajuns și în Maramureș

Practic, inspectoratele trebuie să fundamenteze planul de şcolarizare pentru anul urmă­tor ţinând seama de indicele demografic şi de cel economic, şi totodată să nu aprobe clase sub numă­rul minim de elevi. Toate cele trei criterii sunt problematice, deoarece pe lângă scăderea numărului de elevi, anul trecut a crescut costul per elev printr-un ordin al ministrului, fără însă să existe acoperirea bugetară pentru acest lucru. Iar dacă în această ecuaţie adăugăm creşterea salariilor dască­lilor, avem tabloul complet al har­ababurii din educaţie. Din aceste mo­tive, dascălii se tem că inspectoratele vor comasa clase sau vor închide şcoli. Mai marii inspectoratelor şco­lare nu explică clar cum ar urma să se restructureze sistemul de învăţământ, amplificând temerile. Iar ministrul Liviu Marian Pop s-a mulţumit doar să dezmintă aceste informaţii şi să le catalogheze drept minciuni, fără a da detalii concrete despre planul de învăţământ pe anul viitor.

Cert este că, la sfârşitul anului trecut, şcolile au primit de la Inspectoratele şcolare aceste precizări, în urma cărora au trimis propunerile lor pentru anul şcolar 2018-2019. Din datele noastre, în judeţul Maramureş a avut loc recent o şedinţă cu scântei la care au participat directorii, în care s-a pus problema de a „tăia” 16 clase de învă­ţă­mânt liceal şi profesional în judeţul nostru, din cauza scăderii numărului de elevi. Pe listă au fost trecute mai multe licee de renume, dar în final, datorită opoziţiei directorilor care au cerut ca planul de şcola­rizare să rămână neschimbat, urmând ca, clasele care nu vor avea elevi din toam­nă să se desfiinţeze natural, dar şi a primarului Cătălin Chere­cheş, Ins­pec­toratul Şcolar Judeţean Maramureş a transmis planul de şcolarizare pentru anul viitor fără a opera nicio modificare. Sursele noastre ne-au explicat însă că măsura e mai mult o pasăre a pro­blemei în curtea Ministerului Edu­caţiei, care, din experienţa anilor trecuţi va aplica o formulă şi va decide în final tăierea celor 16 clase, fără să precizeze de unde. Practic, în final, se va ajunge tot la scenariul discutat iniţial.

Culmea este că, în timp ce clasele unor licee cu renume, ca şi Liceul de Artă, sunt puse în pericol, liceele care au avut ani la rând promovabilitate zero la bacalaureat sunt tolerate.
Depu­tatul PNL de Alba, Florin Roman, a arătat într-un comunicat de presă că, la nivel naţional, prin inspectoratele şcolare, s-au început o serie de „pre­siuni asupra directorilor de şcoli pentru a reduce cheltuielile. Mi­nistrul Liviu Pop închide şi comasează circa 1.000 de şcoli şi grădiniţe! Vom avea școli închise şi clase cu 40 de copii, iar mii de norme didactice şi personal auxiliar dispar! Adică se pierd slujbe!”, spune Roman. Roman susţine că de când PNL a ieşit public cu acest subiect a primit nume­roase semnale de la profesori şi directori de şcoli din întreaga ţară privind intenţiile de comasare a unor clase sau chiar desfiinţarea unor şcoli şi gră­di­niţe. „Situaţia este foarte gravă şi din păcate oamenii se tem să vor­bească. Se tem pentru locul lor de muncă”, mai spune parlamentarul.

Decizia de desfiinţare a unor şcoli sau grădiniţe va lovi acolo unde este mai mare nevoie de învăţământ: în zonele rurale izolate şi sărace, unde gradul de abandon şi eşec şcolar este ridicat. Din cauză că numărul de elevi este redus, multe şcoli din sate cu popu­laţie îmbătrânită sunt considerate ca fiind nerentabile financiar.
Mai mulţi profesori au scris pe reţelele de socializare că s-a pus inclusiv pro­blema încasării salariului prin rotaţie:
„Am avut o şedinţă şi o discuţie privind reducerea cheltuielilor şcolii şi ni s-a spus că soluţiile ar fi reducerea de personal, reducerea salariului cu 20% sau ca fiecare dintre noi să nu încasăm salariul, prin rotaţie, o lună”.

Deputatul afirmă că la nivelul ministerului s-a decis să fie închise școlile fără consultarea primarilor şi acest lucru rezultă din decizia Inspectoratelor Școlare Județene de a elibera la sfârșitul anului trecut avizele conforme în vederea organizării unităților de învățământ pentru anul școlar 2018 – 2019, asta deși în consiliile locale s-a discutat această problemă în luna ianua­rie: „Din păcate, aceasta este realitatea, iar ministrul refuză să admită că, prin reducerea de costuri, încearcă să se încadreze în bugetul insuficient pentru a acoperi creșterile salariale promise profesorilor în acest an. Iar incapacitatea sa de a găsi noi resurse a condus la o redu­cere de costuri prin închideri totale, parțiale sau comasări de școli”, mai spune deputatul PNL.
Aflat în Bacău, de marți seara, pentru o întâlnire de lucru cu inspectorii școlari și directorii de unități de învăţământ, mi­nistrul Educației, Liviu Pop, a răspuns încă o dată, într-o conferință de presă care a avut loc în 24 ianuarie, de la ora 10.00, la Inspectoratul Școlar Județean Bacău, acuzațiilor venite din partea depu­tatului PNL de Alba, Florin Ro­man, care anunța în spațiul public că 1.000 de școli din România vor fi în­chise: „Eu îi rog pe cei care fac afirmații publice că se închid 1.000 de școli, de ieri până astăzi se închid numai 500, să îmi dea și mie acea listă cu 500. Am postat public aseară rețeaua școlară în sistemul SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din Româ­nia), la care are acces inclusiv Serviciul Român de Informații. Este rețeaua școlară oficială și evoluția ei în ultimii cinci ani. Tocmai s-a punctat, la această conferință, că în județul Bacău nu se închide nicio școală cu personalitate juridică și că rețeaua școlară este aceeași ca anul trecut. La fel se întâmplă și în alte județe din țară.
Este doar o minciună venită din partea unui parlamentar aflat în criză de idei, care vrea doar să se bage în seamă. Am văzut că îi ține isonul și un fost secretar de stat care e primăriță în județul domniei sale. Am prezentat public că sunt 21 de unități școlare care au fost reorganizate din punct de vedere a rețelei școlare, iar atributul acesta este exclusiv al administrației locale. Rețeaua școlară este atributul primăriei locale și dacă astăzi îmi prezintă cineva lista cu cele 500 de școli care se închid eu îmi dau demisia din toate funcțiile publice. Toate aceste dezinformări publice ar trebui totuși să înceteze”.
Dincolo de discuțiile care au apărut în mai multe orașe din țară, pe această temă, primarul băimărean, Cătălin Che­recheș, a avut o ședință publică cu conducerea liceelor și a Școlilor din Baia Mare, dar și cu reprezentați ai Inspec­toratului în care a făcut câteva precizări importante în contextul disputelor care au fost și vor mai fi, probabil. Din păcate, primarul de Baia Mare este singurul care a ieșit public în această si­tuație îngrijorătoare. Conducătorii de școli, de licee nu doresc să declare pu­blic nimic, despre nedreptul ordin de ministru. În particular, toți susțin necesitatea ca învățământul vocațional și pro­fesional să rămână, cel puțin, la ni­velul de acum.

„Am dorit să vorbim despre Ordinul ministrului Educației, din 2017, Ordin care încalcă flagrant Legea Educației. Legal vorbind, acest Ordin al ministrului va fi atacat de primarul municipiului Baia Mare în Contencios administrativ, ca un exemplu pe care prevăd că îl vor da și alți primari din România. Pe de altă parte, indiferent de ordin, pe care nu înțeleg să-l respect eu, dumnea­voastră sau cei de la Inspectoratul Școlar care, din punctul meu de vedere, sunt tratați ca un fel de slugi, execu­tanți. Nu înțeleg să respectăm acest lucru! În municipiul Baia Mare nu se desfiinţează nicio clasă. Mai mult decât atât, dacă tot am ajuns în această situaţie, trebuie să spunem că mi se pare absolut revoltător ca Autoritatea Cen­trală, Ministerul Educaţiei, prin tot ceea ce înseamnă miniştri care s-au perindat, pentru că nu vorbim despre acest nefericit, ci vorbim şi de alţii, un minis­tru care din punctul meu de vedere, nu ştiu, o să verific dacă are domiciliul în Baia Mare, nu ştiu cum să procedez, să-l fac „persona non grata” aici, în muni­cipiu. Consider că astfel de oameni nu-şi au locul nici măcar în conducerea unei grădiniţe, cu tot respectul pentru cei care conduc grădiniţe. Cred că fiecare dintre dumneavoastră, care conduceţi o şcoa­lă, un liceu, un colegiu, aţi fi mult mai capabili să conduceţi Ministerul Edu­caţiei decât acest nefericit.
Cred că s-a realizat un abuz din punctul meu de vedere, raportat la faptul că acest Ordin al ministrului încalcă Legea Educaţiei Naţionale. Este cel mai clar exemplu juridic de abuz în serviciu. Dacă noi vom ataca în Contencios Administrativ, decizia de Contencios Administrativ dacă ne va fi favorabilă vom avea şi repercusiuni cu caracter penal. Din punctul meu de vedere, orice fel de Inspectorat Şcolar, inspector ge­neral care se raliază la acest ordin nu face altceva decât să fie părtaş la o infrac­ţiune şi trebuie să răspundă în soli­dar cu nefericitul.
Cred, de asemenea, că aşa cum vă spu­neam că filosofia, dacă putem numi fi­lo­sofie de funcţionare sau de guvernare a învăţământului în România, a fost una şi este una nu doar greşită, ci una, din punctul meu de vedere, diabolică, considerând educaţia în România un cost. Atâta timp cât trăim într-o ţară în care Educaţia şi Sănătatea vor fi exclusiv consi­derate de către cei care guver­nea­ză, şi nu vorbim doar de cei de azi ci şi de cei de ieri, de alaltăieri şi de acum 10 şi 15 ani, dacă vor fi aceste elemente importante în dezvoltarea unui stat considerate un cost, nu ne vom putea numi stat.
Cred că a venit momentul ca, de aici, din Baia Mare, să reașezăm lucrurile într-o altă perspectivă. Dacă în muni­cipiul Baia Mare sunt clase întâia, a doua și a treia care funcționează simultan, unde acești copii învață împreună, știți foarte bine că acești copii devin, într-un fel, tarați din perspectivă educa­țională, atâta vreme cât pui un copil de clasa întâi să învețe cu un copil de clasa a patra îi creezi o problemă, o vulnerabilitate pe care nu o mai poate recupera toată viața”, a spus Cătălin Cherecheș.

Primarul de Baia Mare a afirmat că toți copiii trebuie să aibă parte de educație.
„Chiar dacă într-o clasă avem doar trei-cinci copii, ei trebuie să aibă un învă­țător, dacă nu există o posibilitate foarte comodă să îi aduci cu un microbuz la şcolile din apropiere. Dar să îl aduci din Firiza 20 de kilometri în fiecare zi, dus, și 20 de kilometri întors, chiar și cu un microbuz devine o chestiune deran­jantă. Gândiți-vă la acel copil, față de alți colegi de-ai lui trebuie să plece de acasă cu cel puțin o oră mai repede. Avem această situație pe care v-a trebui să o rezolvăm în parteneriat cu Inspec­to­ratul Școlar, dar va trebui să o re­zolvăm între noi. Am decis să discut cu dumneavoastră să reașezăm structura anului școlar. Dumneavoastră va trebui să vă spuneți cuvântul și părinții… Lucrul acesta trebuie să se întâmple până la sfârșitul lunii februarie, urmând ca după 1 Martie să facem, să avem o nouă structură școlară, nu numai pentru 2019 ci și pentru 2018. Sunt câteva ches­tiuni de corectat care țin de efi­ciență, dar repet, nu sunt de acord și nu se va întâmpla în Baia Mare ca vreo clasă să fie desființată. Principiul după care mergem este cel maxim, al numă­rului maxim, nu al numărului minim. Adică, o clasă trebuie să aibă maxim atâția elevi și nu minim atâția elevi. Este o chestiune care a fost tratată în mod abuziv și care afectează învăță­mân­tul profesional. Iar noi, aici, dorim să consolidăm învățământul profesional.
La Colegiul Transilvania din Baia Mare avem două proiecte importante, mai mult de 10 milioane de euro. Dorim să transformăm acest Colegiu într-una dintre cele mai importante școli profesio­nale din Transilvania. Avem parteneriatele încheiate cu UAC, cu Aramis, cu toate societățile economice relevante. Cred că vom avea rezultate. Asta dacă nu va fi vreun nefericit care să ne am­pu­teze aceste demersuri”, a spus primarul de Baia Mare.

GAZETA de Maramureș a încercat să vorbească cu cei din conducerea Inspec­toratului Școlar Maramureș pe acest subiect. Din păcate, demersurile noastre s-au oprit la purtătorul de cuvânt al Inspectoratului, Adriana Meșter.

„Nu avem ce să comentăm cele întâmplate în Baia Mare. Inspectoratul a tri­mis la minister listele pe care le-am primit de la directorii de școli. În Maramureș nu s-a tăiat nici o clasă de pe undeva. Nu știu de unde au apărut acele date neadevărate pe o televiziune națională, unde se spunea că se vor tăia nu știu câte clase de liceu din învăță­mântul profesional. Ceea ce nu este așa. Am luat listele transmise de directori, liste pe care ei vor trebui să și le asume și le-am trimis ministerului.
În Maramureș avem 38 de clase de învățământ profesional și două de învățământ dual. Nu s-a tăiat nimic!”, a spus Adriana Meșter.
Dacă pe moment situația pare a fi mai liniștită sunt voci care afirmă că scandalul va izbucni în momentul în care ministerul va trimite cifrele de școlari­zare. De asemenea, se spune că situația este complicată deoarece nu ar fi bani suficienți pentru a se plăti salariile profesorilor și a celor care lucrează în învățământ, iar ipoteticele tăieri ar fi necesare pentru a „ajusta” numărul dascălilor și a cheltuielilor cu învăță­mântul școlar.
Vom reveni, în funcție de situație, și cu o analiză a școlilor generale și a grădi­nițelor deoarece aici situația este mai complicată, mai delicată.

Directorii de licee ne-au explicat că fundamentarea planului de şcolarizare, pe lângă indicatorul demografic (numărul absolvenţilor clasei a VIII) şi indicatorul economic (număr elevi/clasă) trebuie să ţină neapărat seama de:
- calitatea bazei materiale (spaţii de învăţământ, mijloace de învăţământ, spaţii de cazare);
- pregătirea cadrelor didactice;
- cererea agenţilor economici;
- cererea învăţământului universitar.
Pregătirea elevilor pentru formarea competenţelor de a şti, de a şti să facă dar şi de a şti să trăiască împreună cu ceilalţi se realizează atât în activitatea la clasă (educaţia formală) cât şi în activităţile extraşcolare (educaţia non formală).
Prin urmare, pregătirea de calitate se poate realiza numai în anumite şcoli care şi-au câştigat un nume şi sunt recunoscute în învăţământul maramureşan.
 

Pro sau contra comasare?

Comasarea de şcoli a generat mereu o polemică aprinsă în care fiecare tabără are argumente pertinente. Pe de o parte, în satele mici, bisericile şi şcolile sunt singurele instituţii care duc mai departe identitatea locală, apoi distanţele mari pe care elevii ar trebui să le parcurgă înseamnă un efort uriaş din partea lor şi costuri pe măsură pentru transport. Pe de altă parte, există şi exemple în care comasarea poate fi benefică: în comuna Fărcaşa a fost implementat proiectul: „O comună, o şcoală”. Pe model occidental, toţi copiii din comună învaţă în localitatea centru de comună - Fărcaşa, unde primăria a construit un fel de campus şcolar: o şcoală ultramodernă, sală de sport etc. Elevii sunt transportaţi cu microbuzele şcolare în fiecare zi şi beneficiază de facilităţi unice la nivel judeţean şi, probabil, naţional: cursuri de schi, înot, premianţii beneficiază de excursii pe litoral etc. Concurenţa mai mare a făcut ca şi rezultatele şcolii să fie remarcabile.

„Din punctul meu de vedere, orice fel de Inspectorat Şcolar, inspector ge­neral care se raliază la acest ordin nu face altceva decât să fie părtaş la o infrac­ţiune şi trebuie să răspundă în solidar cu nefericitul”.
Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare