„Există în continuare riscul unui război civil în Ucraina”

Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, răspunde principalelor întrebări care-i preocupă pe maramureşeni vizavi de tensiunile din Ucraina. Situaţia nu este deloc roz, însă cel puţin la graniţa Maramureşulului lucrurile sunt deocamdată liniştite.

Reporter: Ce trebuie să înţeleagă maramureşenii despre situaţia tensionată de acum din Ucraina?

Ion Botoş: Practic se poate spune că în momentul de faţă două treimi, chiar şi mai mult, din Ucraina, îşi trăiesc viaţa de zi cu zi şi oamenii muncesc. Dar problema este că există anumite zone, numite la noi „zone rusofone”, mai ales în regiunile Doneţ şi Lugansk, unde oamenii sunt pro-ruşi. Probleme au fost şi la Odesa, dar deocamdată lucrurile sunt liniştite. S-au preconizat unele schimbări bruşte în data de 9 mai şi în 11 mai când a fost planificat referendum în zonele Doneţ şi Lugansk, dar s-a anunţat că Putin a apelat la structurile rusofone să amâne referendumul şi să fie linişte. Încă nu sunt finalizate hotărârile în privinţa referendumului. Aşteptăm toţi ziua de 25 mai când vor fi alegeri prezidenţiale.

Rep: În ce măsură sunt afectate relaţiile dintre România şi Ucraina din cauza situaţiei actuale în privinţa proiectelor comune, gen Podul rutier de la Sighet?

I.B.: Am văzut că pe parcursul ultimilor ani s-a încercat de mai multe ori să se schimbe situaţia de sus, adică de la nivelul Kiev - Bucureşti în privinţa legăturilor transfrontaliere. Dacă la nivelul de jos lucrurile sunt clare, pentru că instituţiile locale şi regionale din Transcarpatia menţin legături cu instituţiile judeţene din Maramureş şi Satu Mare, relaţiile de sus au fost foarte reci. După ultimele schimbări din Ucraina, şi o dată cu venirea noului guvernator, relaţiile „de sus” au început să se schimbe, au început să se încălzească. Toate problemele care sunt prevăzute, cred că din partea Ucrainei vor avea o problemă mare din perspectiva finanţării. Şi mă refer aici la finanţarea oricărui proiect. Pentru că bugetul este concentrat pe zonele unde astăzi sunt conflicte şi nu sunt bani pentru proiectele acestea. Drumul care va lega podul de la Sighet la drumul de la Biserica Albă este sub semnul întrebării din perspectiva finanţării. Chiar dacă banii pentru Podul de la Sighet vor fi alocaţi integral din partea României şi ai UE, dar legătura dintre pod şi şoseaua centrală este sub semnul întrebării.

Vorbim de aproape 2 km de drum care trebuie făcuţi şi nu sunt bani. Astfel de proiecte sunt foarte puţine, iar instituţiile oficiale din Maramureş şi Satu Mare ne cam ocolesc. Din păcate, nu se mai apropie nimeni acum de zona românească din Ucraina cu proiecte sau cu ceva propuneri de parteneriate. S-au încercat înainte înfrăţiri cu localităţile româneşti din apropierea frontierei, dar nu avem deocamdată legături cu instituţiile judeţene din Satu Mare şi Maramureş. Păcat că se fac eforturi pentru pod, dar pentru românii din Ucraina nu. De când sunt tensiuni în Ucraina românii de aici sunt daţi uitării şi toţi cei din România sunt mai reci, nu vine nimeni la noi.

Rep: Cum a fost afectată comunitatea de români din zonă de tensiunile din Ucraina?

I.B.: Comunitatea de români nu a fost afectată. Toţi locuiesc bine, în pace, cu atât mai mult cu cât românii din Ucraina sunt primiţi cu căldură şi în Rusia. S-a abrogat legea învăţământului şi s-a interzis studierea în limba maternă, urmând să se dea o lege nouă. Deocamdată nu ştim ce va ieşi, pentru că cei care se ocupă de acest subiect sunt cei mai aspri naţionalişti ucraineni. Legea este abrogată, dar deocamdată stau pe gânduri cum să o schimbe. Că dacă se schimbă legea sunt afectaţi şi cei care învaţă în rusă. Legea interzice studiul în limba maternă pentru toate minorităţile, fără a fi orientată direct asupra românilor sau ungurilor. Dar fiindcă sunt afectaţi şi ruşii, cred că vor da un pic înapoi.

Rep: Au fost ştiri despre reintroducerea armatei obligatorii în Ucraina. Au început încorporările obligatorii?

I.B.: Deocamdată nu. Încorporările se fac benevol, cei care se oferă, dar credem că în viitor va fi ceva obligatoriu. Dar deocamdată nu sunt bani în bugetul alocat pentru aşa ceva. Încă nu au dus pe nimeni obligatoriu în armată.

Rep: Se poate vorbi de o ameninţare de război?

I.B.: Da, există în momentul de faţă o ameninţare de război civil în Ucraina. După ultimele întâlniri ale OSCE-ului cu Putin la Moscova poate lucrurile se vor schimba. Sperăm ca, măcar o perioadă, lucrurile să stagneze.

Rep: Pericolul acestui război este o ameninţare şi pentru România?

I.B.: Nu. Nu cred că este o ameninţare pentru România, pentru că ce se petrece, se petrece doar în regiunea Doneţ şi Lugansk.

Rep: Oamenii din Ucraina sunt mulţumiţi de poziţia UE faţă de tensiunile de acolo?

I.B.: O parte din populaţie sunt pro UE, iar cealaltă parte rusofonă sunt pro ruşi. Dar, nefiind un referendum, e greu de spus procentul pro şi contra UE. După unele statistici, majoritatea oamenilor din Ucraina sunt pentru UE. Şi în zona noastră, în Transcarpatia, majoritatea sunt pentru UE. Românii din Ucraina, din dreapta Tisei nu se tem de ruşi. Recent am aflat că românii de la noi care lucrează pe teritoriul Rusiei nu au probleme, au spus că ruşii se poartă foarte frumos cu ei. Sunt mulţi din zona noastră care se deplasează spre Rusia pentru că lucrează în zona Moscovei şi alte zone şi nu au nicio problemă. Nu este vorba numai de români, ci de toată Transcarpatia, niciunul de aici nu are probleme în Rusia. Însă alţii din Ucraina, din alte regiuni, nu sunt primiţi în Rusia. Cei de la noi sunt apreciaţi pentru că vorbim de forţă de muncă, sunt buni constructori şi îşi văd de treabă. Ruşii nu au nicio problemă cu populaţia din Ucraina din zona aceasta, Transcarpatia.

„Românii din Ucraina, din dreapta Tisei nu se tem de ruşi. Recent am aflat că românii de la noi care lucrează pe teritoriul Rusiei nu au probleme, au spus că ruşii se poartă foarte frumos cu ei. Sunt mulţi din zona noastră care se deplasează spre Rusia pentru că lucrează în zona Moscovei şi alte zone şi nu au nicio problemă. Nu este vorba numai de români, ci de toată Transcarpatia, niciunul de aici nu are probleme în Rusia. Însă alţii din Ucraina, din alte regiuni, nu sunt primiţi în Rusia”.

 

Ion Botoş