Educaţia, alternativă la sărăcie

La începutul lunii ianuarie a avut loc conferinţa de lansare a proiectului „Educaţia alternativă la sărăcie” care propune să intervină în comunitatea rromă Ponorâta din comuna Coroieni, judeţul Maramureş, prin crearea unui centru de incluziune socială în măsură să ofere servicii integrate către copiii şi tinerii aflaţi în situaţie de risc cu scopul creşterii gradului de acces la educaţia formală, non-formală, bunăstare, sănătate şi ocupare.

Au fost prezenţi la acest eveniment, care a avut loc în cadrul şcolii gimnaziale din Ponorâta, Florian Sălăjeanu, preşedintele asociaţiei profesionale neguvernamentale de asistenţă socială ASSOC, primarul comunei Coroieni Ropan Gavril, subprefectul Alexandru Bondrea, prof. Pavel Filip, din partea Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, Liviu Bozga, vicepreşedintele Asociaţiei de cercetare şi formare a Universităţii de Nord Baia Mare, dar şi 6 reprezentanţi ai grupului ţintă Ponorâta.

Actorii principali implicaţi în proiect, Primăria Coroieni în parteneriat cu organizaţiile ASSOC, CCF şi Grupul local de iniţiativă Ponorâta, vor colabora pe toată durata proiectului în scopul implementării activităţilor propuse: înfiinţarea centrului, furnizarea serviciilor de tip „şcoală după şcoală” pentru 80 de elevi, furnizarea serviciilor de acces la igienă şi sănătate, informarea şi consilierea copiilor, tinerilor şi părinţilor, organizarea campaniilor de informare şi de sensibilizare pentru sănătate şi prevenirea bolilor, formarea, îndrumarea, consilierea vocaţională, dezvoltarea abilităţilor de viaţă pentru 50 de tineri, formarea profesională continuă a personalului din serviciile de suport în domeniile de interes pentru proiect şi alte servicii colaterale. Valorile estimate ale cheltuielilor eligibile angajate pe perioada proiectului cu TVA inclus sunt: Primăria Coroieni - 725.278, 85 lei, ASSOC - 58.968,00 lei şi Asociaţia centrului de cercetare şi formare - 94.068,00 lei.

Acţiunile proiectului respectă principiile transversale de bună guvernare, dezvoltare durabilă şi egalitate de gen precum şi temele orizontale ale programului de incluziune socială, anti-discriminare, toleranţă şi înţelegere interculturală, respectarea şi promovarea drepturilor omului. Caracterul inovator şi durabilitatea serviciilor propuse se alătură necesităţii şi urgenţei unei intervenţii în cea mai săracă comunitate rromă din România conform Institutului Naţional de Statistici.

Primarul comunei Coroieni, Gavril Ropan, a dat startul conferinţei: „Fără implicarea noastră, a tuturor, nu se va reuşi nimic. Rromii de aici nu pot să-şi asigure existenţa doar din ajutoare sociale, din cerşit şi alte activităţi mai mult sau mai puţin legale şi asta din cauza sărăciei în care trăiesc aceşti oameni, drept pentru care au existat multe intervenţii în această comunitate, cu impact deosebit asupra rromilor. Proiectul se referă la o intervenţie asupra a 80 de copii din clasele I-IV, care învaţă la şcoala de aici. Ei vor efectua ore suplimentare predate de către o echipă de dascăli, iar celor care vor fi prezenţi la acest program „school after school” li se va asigura zilnic o masă caldă.”

Reprezentanţii grupului ţintă ai comunităţii din Ponorâta s-au arătat încântaţi de ideea proiectului şi chiar au participat activ la discuţiile din cadrul conferinţei, iar Alexandru Bondrea s-a angajat să asigure sprijinul pentru implementarea proiectului: „Vreau să vă spun că sunt cunoscute problemele cu care se confruntă etnia rromă de la Ponorâta. Voi acorda tot sprijinul la implementarea proiectului, atât în calitatea mea de subprefect, dar şi ca reprezentant al Instituţiei prefectului”. Toţi cei prezenţi de ambele părţi au înţeles şi acceptat importanţa acestui proiect pentru comunitate şi au ajuns la concluzia transmisă şi de Florian Sălăjeanu, preşedintele ASSOC: „Dacă această comunitate nu doreşte să se schimbe, să evolueze, noi degeaba continuam să venim aici cu ajutoare sub diverse forme, deoarece această schimbare trebuie să vină şi din partea celor prezenţi aici”.

„Fără implicarea noastră, a tuturor, nu se va reuşi nimic. Rromii de aici nu pot să-şi asigure existenţa doar din ajutoare sociale, din cerşit şi alte activităţi mai mult sau mai puţin legale şi asta din cauza sărăciei în care trăiesc aceşti oameni”.

Gavril Ropan