„E o luptă înverşunată împotriva orei de religie”

În plină dezbatere legată de ora de religie, GAZETA de Maramureş vă prezintă un interviu complet şi complex, franc şi obiectiv cu preotul profesor Florin Hoban, inspector şcolar de religie în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş. 

Reporter: Pe scurt, de ce este importantă ora de religie pentru dezvoltarea unui copil?

Florin Hoban: Disciplina religie are în vedere transmiterea următoarele valori: conştientizarea rolului învăţăturilor Bisericii în viaţa personală şi a comunităţii; dezvoltarea respectului faţă de cele sfinte; asumarea propriei identităţi religioase; responsabilitate în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor care decurg din apartenenţa la diferite identităţi (confesiune, naţiune, comunitate, profesie, cultură etc.); respect şi înţelegere faţă de semenii de alte credinţe şi convingeri; manifestare a respectului pentru ceilalţi; interesul pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase în vederea permanentei deveniri spirituale; asumarea toleranţei etnice, religioase şi cultural, de unde şi importanţa acestui obiect de studiu.

Există personalităţi în domeniul educaţiei, pedagogiei, care pot să ofere răspunsuri pertinente celor care pun sub semnul întrebării importanţa si rolul disciplinei religie (doar câţiva autori şi operele lor): Constantin Narly „Pedagogie generală”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996; Ioan Nicola „Tratat de pedagogie generală” Editura Aramis, 2002; Constantin Cucoş „Istoria pedagogiei” Editura Polirom, 2001; Constantin Cucoş „Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice” Editura Polirom, 1999; Constantin Cucoş „Educaţia religioasă. Conţinut şi forme de realizare” Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996; Emile DurKheim” Formele elementare ale vieţii religioase” Editura Polirom, 1995.

Reporter: S-a generat un întreg scandal în jurul faptului că elevii pot fi traumatizaţi de diferite chestiuni, de exemplu prezentarea iadului. V-aţi confruntat vreodată cu astfel de reacţii?

Florin Hoban: În demersul lor anunţat şi susţinut, membrii asociaţiilor secular umaniste, un număr extrem de mic de persoane, au invocat diferite argumente împotriva studierii acestei discipline: România este un stat laic, pot să răspund că numai Franţa este stat declarat laic, iar România nu este nici pe departe un stat secular - umanist; au susţinut faptul că elevii au fost traumatizaţi la această disciplină fără însă a aduce la cunoştinţa opiniei publice date concrete în acest sens, câţi elevi? de ce vârstă? din ce localitate? etc., au fost traumatizaţi la ora de religie, formula generalizării permiţând să se pronunţe fără date concrete, ceea ce ridică un semn de întrebare, au cerut înlăturarea icoanelor sau însemnelor religioase, au scos din context unele noţiuni, au citat persoane care îşi arogă competenţe şi expertiza în domeniul educaţiei.

În Maramureş nu am primit nici o plângere în acest sens timp de 5 ani de mandat din partea părinţilor, a tutorilor legali ai elevilor, psihologilor etc.

Reporter: Ce credeţi că stă la baza acestui război împotriva orei de religie?

Florin Hoban: La baza acestei situaţii, a luptei înverşunate împotriva orei de religie stă tocmai lipsa asertivităţii, a toleranţei mult trâmbiţată de susţinătorii scoaterii religiei din şcoală şi a lui Dumnezeu din sufletul copiilor şi a tinerilor, şi aş spune lipsa minimei culturi a discernământului coroborat cu o exacerbare a propriului eu.

Reporter.: Ce schimbări credeţi că va aduce noul sistem care impune completarea unei cereri pentru frecventarea orei de religie? Va scădea numărul profesorilor de religie?

Florin Hoban: Noul sistem care impune completarea unei cereri pentru frecventarea orei de religie este o măsura ilogică de-a rezolva această problemă, dacă până acum 99 % din elevi participau la această disciplină, acum toţi aceia care vor dori să participe vor depune o cerere, în funcţie de normele metodologice pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice le va trimite în teritoriu după ce Parlamentul va pune în concordanţă decizia Curţii Constituţionale numărul 669 din 12 noiembrie 2014 cu Legea Educaţiei nr. 1/2011. Sper ca numărul de norme didactice la disciplina religie să nu scadă, chiar dacă va exista un procent de până la 15% de elevi care optează să nu frecventeze disciplina.

Reporter: De când a început acest scandal, aţi simţit că se aruncă o vină colectivă şi generală, nedreaptă asupra profesorilor de religie?

Florin Hoban: Nu există vreo disciplină de studiu la care să se poată spune că în totalitate programa şcolară este imbatabilă, manualele sunt perfecte, cadrele didactice perfecţionate la maxim din punct de vedere metodic şi ştiinţific. Tocmai de aceea toate cadrele didactice, inclusiv profesorii de religie, sunt selectaţi dintre absolvenţii de studii superioare, participă la obţinerea gradelor didactice; definitiv, gradul II, şi gradul I, la alte cursuri de perfecţionare. Dar nu calitatea profesională a profesorului, nici programa, nici manualul nu au generat această situaţie, acestea au fost folosite ca motive. Nu părinţii, elevii sau dascălii, ca şi corp profesional, au militat pentru scoaterea sau înlocuirea disciplinei. Colegii mei au trecut în acest timp printr-o perioadă foarte grea.

Reporter: Care sunt reacţiile pe care le-aţi auzit de la părinţi în ceea ce priveşte completarea cererilor? Estimativ, cât la sută dintre elevi credeţi că vor frecventa ora de religie?

Florin Hoban: Părinţii elevilor au solicitat cererile pentru a-şi înscrie copiii la această oră, Inspectoratul Şcolar Judeţean a monitorizat această activitate, şcolile prin direcţiune, profesori, secretariat au pus la dispoziţia părinţilor formularele necesare; este un paradox să ceri să participi la o oră din trunchiul comun după cum sunt limba română, matematica, istoria etc. şi singura disciplină pentru care se face cerere expresă. Sper ca procentajul celor care vor solicita participarea la oră să fie în jur de 85%.

Disciplina religie este prezentă în şcolile din Europa în trunchiul comun sau disciplină opţională (puţine cazuri) sub denumirile: Religie, Religie şi Etică, Educaţie religioasă, Educaţie morală, Morală şi religie. Este alocată o oră de religie / săptămână în ţări ca: Anglia, Portugalia, Polonia, Olanda, Letonia, Germania, Finlanda, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Cehia. Sunt alocate câte 2 ore de religie / săptămână în ţări ca: Germania, Austria, Belgia, Cipru, Grecia, Italia, Irlanda. În Franţa, elevii frecventează în ziua de miercuri ( o zi pe săptămână) activităţile şi programul propus de cultul de care aparţin fiecare. Toate aceste ţări, unele cu tradiţie democratică, au realizat importanţa studiului religiei pentru generaţia tânără lipsită de repere, crescută în libertinaj şi fără orizont spiritual.

În România, astăzi, unii propun studierea Eticii fără să realizeze faptul că această disciplină nu poate fi făcută accesibilă tuturor grupelor de vârstă, propun studierea disciplinei Cultură civică fără să cunoască faptul că această disciplină se predă deja la clasă, susţin predarea Istoriei religiilor, necunoscând faptul că în programa şcolară la disciplina religie pentru clasele IX-XII există una sau două unităţi de învăţare (capitole) care prezintă respectivele religii: iudaismul, islamul, budismul, confucianismul etc.

Sunt convins de faptul că atât părinţii, cât şi elevii vor solicita înscrierea la această disciplină, aceasta fiind şi o mărturisire a propriei credinţe, cu convingerea că sufletul fiecărui copil este o adevărată catedrală.

„La baza acestei situaţii, a luptei înverşunate împotriva orei de religie stă tocmai lipsa asertivităţii, a toleranţei mult trâmbiţată de susţinătorii scoaterii religiei din şcoală şi a lui Dumnezeu din sufletul copiilor şi a tinerilor, şi aş spune lipsa minimei culturi a discernământului coroborat cu o exacerbare a propriului eu”.

„Nu calitatea profesională a profesorului, nici programa, nici manualul nu au generat această situaţie, acestea au fost folosite ca motive. Nu părinţii, elevii sau dascălii, ca şi corp profesional, au militat pentru scoaterea sau înlocuirea disciplinei. Colegii mei au trecut în acest timp printr-o perioadă foarte grea”.

Preot profesor Florin Hoban